Update articol – Câștigătorii invitațiilor la filmul documentar „The Doors: When You’re Strange”.
Concursul nostru s-a încheiat! Le mulțumim tuturor celor care au împărtășit cu noi melodiile și amintirile lor preferate legate de The Doors. Echipa Sunete a ales cele mai inspirate răspunsuri, iar cei 6 câștigători ai invitațiilor duble la filmul documentar „The Doors: When You’re Strange” sunt:
Pentru proiecția din 4 decembrie:
Bogdan:
„Waiting For The Sun e melodia mea preferată. Oricâte greutăți întâmpinăm în viață și oricâte obstacole avem de trecut, speranța e cea care ne ține în viață. Indiferent cât de ciudată e viața din prezent, mâine va răsări din nou soarele, iar noi îl așteptăm.”
Silvana Rapeanu:
„Mi-e foarte greu să aleg o singură melodie, dar am sa spun Break on Through pentru că a fost prima mea întâlnire cu The Doors, fără să știu. Sora mea o cânta la pian, iar eu, la vreo 7- 8 ani, nu mă puteam abține să dansez pe lânga ea 🙂.”
Anton Laurentiu:
„Pentru mine, Roadhouse Blues este genul de piesă care mă scoate din rutină și mă face să trăiesc cu intensitate. Are energia aceea brută care te împinge să nu te mai lași prins în blocaje și să continui să mergi înainte, indiferent de cât de complicată pare viața. Ritmul ei constant, aproape instinctiv, îți transmite că drumul contează mai mult decât obstacolele, iar vocea lui Morrison îți dă curajul să iei decizii, să te mobilizezi și să-ți recâștigi direcția. E melodia pe care o pui când ai nevoie de un impuls real, nu doar de sunet — un reminder că libertatea și determinarea încep din interior.”
Pentru proiecția din 6 decembrie:
Iulia Vasile:
„Yes, The River Knows este piesa preferată la care mă gândesc acum. Urmăresc simbolistica apei în creațiile lui Jim Morrison, Bob Dylan, Lou Reed și Leonard Cohen. Moartea prematură a lui Jim cântărește foarte mult in contextul acesta, al poeților care cântă/ pictează/ spun adevărul lor despre viață.”
Bragă Izabela:
„Light my fire este melodia mea preferată din toate timpurile, pentru că îmbină energia explozivă, misterul poetic și libertatea pură într-un tot unitar care reușește să îmi aprindă sufletul de fiecare dată când o ascult 🙂.”
Mihai M.:
„People Are Strange este piesa mea preferată de la The Doors. În primul rând pentru că melodia în sine e genială, muzical are ceva aparte, misterios și perfect construit. Dar ceea ce m-a prins cu adevărat a fost mesajul: atât de simplu, dar atât de profund. În adolescență, mă simțeam înțeles atunci când o ascultam. Eram un tânăr pletos, cu cercei în urechi, rocker într-un oraș de provincie abia ieșit din comunism, iar piesa asta parcă spunea exact ce simțeam atunci. M-a făcut să simt că “straniu” poate fi frumos și că e ok să fii diferit. De aceea rămâne și azi melodia mea de suflet.”
Toți câștigătorii vor fi contactați pe email pentru a intra în posesia invitațiilor. Felicitări tuturor celor care au participat la concurs!
Sunete lansează un concurs cu ocazia proiecțiilor speciale ale documentarului „The Doors: When You’re Strange”, programate în cinematografele din toată țara, pe 4 și 6 decembrie.
Evenimentul marchează împlinirea a 60 de ani de la formarea trupei, iar filmul revine pe marele ecran într-o versiune restaurată.
Documentarul urmărește, prin imagini de arhivă autentice, evoluția formației între 1965 și 1971 și modul în care energia celor patru membri a influențat istoria rockului american.
Punem la bătaie șase invitații duble: trei invitații duble pentru proiecția din 4 decembrie și trei invitații duble pentru proiecția din 6 decembrie, valabile în orice cinematograf din România unde rulează filmul!
Pentru a participa la concurs, spune-ne în secțiunea de comentarii care este melodia ta preferată de la The Doors și ce te face să rezonezi cu ea.
Echipa Sunete va selecta cele mai inspirate șase răspunsuri, iar luni, 1 decembrie, vom anunța câștigătorii. Succes!
The Doors: When You’re Strange
Durata filmului: 96 min
Distribuție: Jim Morrison, Ray Manzarek, John Densmore, Robby Krieger
Narator: Johnny Depp
Regia: Tom DiCillo
Produs în 2009, SUA
Spanish Caravan este melodia preferata .Te poarta din vremuri trecute pana in prezent ,iti lasa impresia ca poti si tu orice:)
The End. Este o melodie complexă, tulburătoare, cu versuri înrădăcinate în poem.
Riders on the storm, este melodia mea preferată. Imi aminteste ca sunt puternică si imi mai aminteste de facultate, unde am studiat versurile la limba engleză.
People Are Strange este piesa mea preferată de la The Doors. În primul rând pentru că melodia în sine e genială, muzical are ceva aparte, misterios și perfect construit. Dar ceea ce m-a prins cu adevărat a fost mesajul: atât de simplu, dar atât de profund. În adolescență mă simțeam înțeles când o ascultam. Eram un tânăr pletos, cu cercei în urechi, rocker într-un oraș de provincie abia ieșit din comunism, iar piesa asta parcă spunea exact ce simțeam atunci. M-a făcut să simt că “straniu” poate fi frumos și că e ok să fii diferit.
De aceea rămâne și azi melodia mea de suflet.
Riders On The Storm.
Pentru „linistea” complexa a piesei!
melodia mea preferata de la The Doors este Peace Frog, in care Jim Morrison canta despre prima lui „intalnire” cu moartea, cand a vazut un amerindian impuscat pe marginea unui drum la o varsta frageda. relatez cu aceasta piesa deoarece si eu am ramas profund marcata de primul deces din viata mea, si anume cel al bunicii care m-a crescut, a carei amintire o port in suflet si dupa 16 ani.
Melodia mea preferată de la The Doors este Riders on the Storm. Îmi transmite mister și libertate, iar versurile mă fac să reflectez asupra drumului vieții și a necunoscutului.
The end.
E fix ca viata
Five to one, pentru indemnul spre afirmarea identitatii generationale.
Riders on the storm. O stiu inca de pe vremea lui Ceausescu , cand intr-o seara Florian Pittis a prezentat formatia la Radion Romania programul 3, a tradus versurile si a povestit despre ei unele lucruri inedite citite de el in revista Rolling Stone. Aveam vreo 17 ani si am ramas impresionat.
Break On Through e piesa mea preferată, îmi dă sentimentul că pot depăși orice limită:)
The End, datorită complexitatii sale, atmosferei hipnotice și conținutului filozofic, dar și interpretarii magistrale a lui Jim Morrison.
”Light my fire” este melodia mea preferată din toate timpurile, pentru că îmbină energia explozivă, misterul poetic și libertatea pură într-un tot unitar care reușește să îmi aprindă sufletul de fiecare dată când o ascult. 🙂
Moonlight drive, imi place textul foarte mult si visul pe care il genereaza. Falling through wet forests on our moonlight drive 🙂
Love me two times,
One for tomorrow
One just for today
Si daca nu mai e maine, tot ramane iubirea de azi.
Yes, The River Knows este piesa preferată la care mă gândesc acum.
Urmăresc simbolistica apei in creațiile lui Jim Morrison, Bob Dylan și Lou Reed și Leonard Cohen.
Moartea prematură a lui Jim cântărește foarte mult in contextul acesta, al poeților care cântă/ pictează/ spun adevărul lor despre viață.
The Severed Garden.
Din ’90 mă tot metamorfozez când o ascult.
MR. MOJO RISING ❤️
Pentru mine, Roadhouse Blues este genul de piesă care mă scoate din rutina și ma face sa trăiesc cu intensitate . Are energia aceea brută care te împinge să nu te mai lași prins în blocaje și să continui să mergi înainte, indiferent de cât de complicată pare viața. Ritmul ei constant, aproape instinctiv, îți transmite că drumul contează mai mult decât obstacolele, iar vocea lui Morrison îți dă curajul să iei decizii, să te mobilizezi și să-ți recâștigi direcția. E melodia pe care o pui când ai nevoie de un impuls real, nu doar de sunet — un reminder că libertatea și determinarea încep din interior.
Apreciez mult piesa The Crystal Ship. Simt ca in mometul ascultarii, totul se pierde lin , simturile mi se activeaza , intru intr-o stare de frenezie si pot spune ca traiesc intr-o alta dimensiune !
,,Touch me,, oferă căldură, mister, senzorialitate- in interpretare, in versuri. Piesa curge. Si cuvintele. Si limbajul nonverbal al lui Morrison. Si iubirea, nu doar carne, nu doar sex. Ci senzație. Nu doar penetrare, ci profunzime.
When the music’s over – melanjul perfect între poezia lui Morrison și sunetul matur al trupei. 11 minute de blues, experimental împins spre psihedelic. Perfecție!
Riders on the storm este piesa mea preferata,cea care îmi induce acea stare de liniște și visare.
🤘🤘🤘
Light My Fire, mă mocnește, mă aprinde și o face de fiecare dată când o ascult.
Love Street, e una din piesele mele preferate, deoarece descrie dragostea simplă si profundă. E ca o evadare
într-un colț intim al sufletului…
🤘🤘🤘
P.S.
Pe 4 decembrie nu pot merge la film, sunt la concertul cu Till Lindemann, dar pe 6 decembrie pot merge. 😃
The end. E un cocteil cioranian. La ce bun să trăiești ? De ce iubim ? Care e sensul creației ? …
Dacă toate sunt praf. Răvășitoare în interpretarea lui Morrison, puțin luat.
Dacă vezi și filmul, treci pe mute o săptămână.
L.A.Woman pentru ca are un super cover cantat de Billy Idol.
Break on through ( to the other side) este melodia mea preferată de la The Doors pentru că este un îndemn la eliberareun îndemn de a trece la nivelul următor al existenței.
Linia melodică e antrenantă iar versurile au un mesaj direct.
Riders on the storm
Iti creeaza foarte real senzatia si simti tropotul si dramatismul unei furtuni
Cars Hiss by My Window, pentru că blues. Și e atît de încărcată de sentimentul de a fi prins între două lumi, între tine și tine.
Touch Me – pentru că surprinde perfect combinația dintre dorința de conectare fizică și nevoia profundă de validare emoțională.
alexcsukor@gmail.com
Subscriu pentru piesa “ Light my fire “ , un șablon muzical al generației în blugi , o lecție de libertate personală emoțională !
Acum 2 ani am vizitat cimitirul Pere Lachase -Paris , pe o ploaie torențială pentru a vedea soclu unde se odihnește Jim Morrison … 🎶🎶🎶 Prea mic pentru un Mag atât de mare ! ❤️
The Doors pionierii psihedelicului in muzica rock. Prin muzica lor au educat o intreaga generatie de tineri frumosi, liberi, rebeli, visatori. Versurile lor au devenit adevarate imnuri fredonate cu aceeasi intensitate si acum dupa 60 ani. Greu de ales o singura piesa. Imi plac multe, dar ma voi opri la: Riders On The Storm. Va iubesc etern The Doors!
The End.
Recunosc că am descoperit trupa datorită filmului regizat de Oliver Stone in 1991. Interpretarea lui Val Kilmer (R.I.P) a fost atât de bună că nu făceam deosebirea între actor și adevăratul Jim Morrison când vedeam o poză în reviste.
The End – o melodie întunecată, sinistră a trupei. O linie melodică extraordinară. O piesă care explorează o parte întunecată a ființei umane.
The End!
Nu își are rost un comentariu…🤘
Mi-e foarte greu sa aleg o singura melodie, dar am sa spun Break on Through pentru ca a fost prima mea intalnire cu The Doors, fara sa stiu. Sora mea o canta la pian, iar eu, la vreo 7-8 ani, nu ma puteam abtine sa dansez pe langa ea. 🙂
melodia preferata : Alabama Song
The Crystal Ship
desi descrie probabil o altfel de calatorie, atmosfera ei melancolică și visătoare te poartă într-o stare de introspecție. versurile poetice și vocea lui Jim Morrison creează un sentiment de mister și frumusețe atemporală. ramai suspendat intre despartire si speranta. sa sramanem cu speranta. 🙂
Waiting For The Sun e melodia mea preferată. Oricâte greutăți întâmpinăm în viață și oricâte obstacole avem de trecut, speranța e cea care ne ține în viață. Indiferent cât de ciudată e viața din prezent, mâine va răsări din nou soarele, iar noi îl așteptăm.