Escrocheriile online care folosesc identitatea unor artiști celebri au atins un nivel alarmant în 2025.
Potrivit unui raport realizat de compania de securitate digitală Spikerz, rețelele de fraudă ar fi obținut peste 5,3 miliarde de dolari de la fanii muzicii, folosind conturi false și conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Rețelele sociale sunt identificate drept principalele canale prin care se desfășoară aceste fraude, devenind spații cu risc ridicat atât pentru public, cât și pentru artiști.
Raportul indică faptul că Taylor Swift și Sabrina Carpenter se află în fruntea listei artiștilor cel mai des imitați în astfel de scheme, urmați de Billie Eilish, BTS, Adele, Ed Sheeran, Lewis Capaldi, BLACKPINK, Ariana Grande și Drake. În cele mai multe cazuri, conturile false încearcă să vândă produse inexistente, bilete la concerte fictive sau așa-zise experiențe exclusive, prezentate în mod fals drept inițiative oficiale ale artiștilor.
Specialiștii Spikerz avertizează că evoluția rapidă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială face aceste escrocherii tot mai greu de identificat. Imaginile, clipurile video și mesajele pot imita foarte bine stilul vizual și modul de comunicare al artiștilor, ceea ce îi determină pe fani să creadă că interacționează cu surse reale. În acest context, rețelele sociale nu mai sunt doar instrumente de promovare, ci și medii extrem de vulnerabile la abuzuri.
Consultantul Spikerz Scott Cohen subliniază că platformele digitale au devenit principala legătură dintre artiști și publicul lor, dar tocmai această apropiere le face o țintă ușoară pentru fraude. Fără mecanisme mai eficiente de protecție, artiștii ajung să fie constant expuși, iar relația lor directă cu fanii este afectată.
Raportul atrage atenția și asupra efectelor indirecte ale acestor escrocherii. Atunci când fanii sunt păcăliți să cumpere produse sau bilete care nu există, pierderea nu este doar financiară. Imaginea artiștilor este afectată, iar încrederea publicului scade, ceea ce poate avea consecințe pe termen lung asupra vânzărilor, implicării fanilor și valorii parteneriatelor comerciale.
Fenomenul nu este unul izolat. Anul trecut, trupa Arctic Monkeys a fost vizată de o escrocherie în care o persoană s-a dat drept agentul formației și a contactat alți artiști, pretinzând că organizează un turneu mondial fictiv și solicitând bani pentru presupuse participări în deschiderea concertelor. Turneul nu exista, iar numele trupei era folosit exclusiv ca momeală.
Tot anul trecut, fanii Oasis au fost ținta unor fraude legate de biletele pentru turneul de reunire. Potrivit unui raport realizat de Lloyds Bank, fiecare persoană păgubită a pierdut, în medie, câteva sute de lire sterline, majoritatea escrocheriilor pornind de la reclame false distribuite pe rețelele sociale. Persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani s-au numărat printre cele mai frecvent vizate.
Alți artiști au ales să își avertizeze direct publicul. Sophie Ellis-Bextor, de exemplu, a atras atenția asupra unei escrocherii care folosea inteligența artificială și piesa „Murder On The Dancefloor” într-o reclamă falsă distribuită online. De asemenea, Facebook a fost acuzat că nu a intervenit eficient în cazul unor fraude legate de biletele pentru turneul „Eras” al lui Taylor Swift, în ciuda numeroaselor sesizări făcute de utilizatori.
Raportul Spikerz confirmă astfel o problemă care afectează întregul ecosistem muzical, de la artiști și organizatori până la public. În lipsa unor măsuri mai ferme din partea platformelor digitale și a unei informări mai clare a utilizatorilor, escrocheriile bazate pe identități false și conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale riscă să devină tot mai răspândite.
Sursa articol: Spikerz