10 pentru un disc –  Ștefan Maidaniuc

Ștefan Maidaniuc, membru activ în trupele Marsquake și Rana, este unul dintre muzicienii care definesc pulsul noului val alternativ de la noi.

Pe 31 martie, acesta urcă pe scena din Control Club alături de Rana, pentru lansarea oficială a albumului „Despre dragoste și alte dezastre”, primul long-play al trupei apărut după zece ani de activitate. Materialul marchează o maturizare sonoră evidentă, explorând teritorii care variază de la indie-emo la rock alternativ melancolic.

În acest context, între repetiții și pregătirile pentru concertul din Control, l-am invitat pe Ștefan să ne prezinte cele 10 piese pe care le-ar alege pentru a compune un disc imaginar, oferindu-ne astfel o privire asupra reperelor care îi definesc universul muzical.

Preferințele mele muzicale se regăsesc cel mai mult în zona nu-metal, post-grunge și în rock-ul old school. Așadar pentru albumul meu am selectat 7 piese apărute după anii 2000, având influențele menționate mai sus, urmate de 3 “bonus tracks” puțin mai vechi, dar cel puțin la fel de semnificative.

Principalul meu criteriu de selecție al pieselor pe care le ascult este mesajul alături de care trebuie să mă regăsesc, să îmi ofere motivație sau cel puțin un sentiment de empatie. Pentru a sublinia acest aspect, am adăugat câte un vers favorit din fiecare piesă selectată.

1. Linkin Park – By Myself: “Do I trust some and get fooled by phoniness?/Or do I trust nobody and live în loneliness?”

Piesa face parte de pe primul album Linkin Park, intitulat “Hybrid Theory” și face referire la ideea de overthinking, lipsa de încredere în sine și ezitarea de a acționa din teama de a greși. De asemenea piesa arată contrastul dintre izolarea socială și dezamăgirea de a-ți fi trădată încrederea.

2. Motionless in White – Voices: “I keep it all inside because I know the man is everything but kind”

Motionless in White cântă metalcore cu influențe goth și industrial metal, care combină în mod memorabil agresivitatea stilului, tonuri/efecte moderne de clape, și versuri cu semnificație profundă. Piesa „Voices” reflectă reticența oamenilor de a-și arăta adevărata față și de a-și recunoaște defectele în fața celorlalți, din teama de a nu fi judecați. De multe ori avem tendința de a ne pune o mască și a încerca să părem ceea ce credem noi că alții ar percepe a fi normal.

3. Three Days Grace – Pain: “Anger and agony are better than misery”

“Pain” vine ca un suport moral pentru cei ce se simt răniți emoțional, subliniind faptul că e ceva normal ca uneori să fim și triști, sau să manifestăm astfel de emoții. Deși stilul emo-rock este unul controversat datorită faptului că arată partea mai puțin frumoasă din punct de vedere emoțional, Three Days Grace duce o luptă împotriva depresiei și a dependenței, ceea ce este reflectat și în această melodie.

4. Papa Roach – Scars: “And our scars remind us that the past is real”

Piesa descrie o relație toxică pe care cineva încearcă să o repare, dar singurul rezultat este să ajungă în același punct și să se rănească din ce în ce mai mult. Piesa ne îndeamnă să ieșim din astfel de situații, să ne oprim din a ne răni singuri și să învățăm să ne iubim mai mult pe noi înșine. Versul menționat mai sus a fost inspirat dintr-o replică a lui Antony Hopkins din filmul “Red Dragon”, unde îl interpreta pe Hannibal Lecter: „Our scars have the power to remind us that the past was real”.

5. Sixx: A.M – Lies of the beautiful people: “Well if you think real beauty’s on the outside / Well that’s a far cry from the truth”

Sixx: A.M. este o trupă fondată în 2007 de Nikki Sixx, basistul trupei Motley Crue, împreună cu chitaristul DJ Ashba (ex Guns N Roses) și James Michael (voce). Scopul trupei a fost de a crea un soundtrack al cărții “Heroin Diaries” (albumul “Heroin Diaries Soundtrack”), în care basistul își povestește un an din viață, an în care s-a luptat cu dependența de droguri și a fost la un pas de moarte din cauza unei supradoze de heroină.

“Lies of the Beautiful People” nu face parte de pe acest soundtrack, însă apare pe al doilea album intitulat “This is Gonna Hurt”. Piesa îndeamnă publicul să ignore standardele impuse de societate în privința a ceea ce este considerat frumos, astfel îl îndeamnă să descopere frumusețea interioară în detrimentul unul conținut superficial livrat într-un ambalaj perfect.

6. Korn – Hater: “You can’t bring me down/Already had my life turned upside down”

“Hater” este o melodie motivațională împotriva fenomenului de bullying și al invidiei. Piesa încurajează publicul să ignore criticile sau comportamentul răutăcios venit din partea altor persoane, și să nu ia personal astfel de lucruri. Cu o astfel de mentalitate putem deveni imuni la bullying sau la încercarea de a fi trași în jos de cei ce ne descurajează.

7. System of a Down – Aerials: “When you lose small mind, you free your life”

System Of A Down este genul de trupă care nu oferă foarte multe detalii legate de perspectiva autorului, lăsând ascultătorul să interpreteze mesajul pieselor așa cum consideră el, fără a fi influențat. Pentru mine, “Aerials” este un îndemn către extinderea orizonturilor, ieșirea din zona de confort și căutarea înțelepciunii. Este despre a încerca să gândim diferit, să înțelegem perspectivele celorlalți și motivele pe care le au în spate pentru a gândi, poate, diferit de cum gândim noi.

8. Motley Crue – Home Sweet Home: “Just take this song and you’ll never feel left all alone”

Iată că am ajuns la ceea ce numesc bonus tracks, și nu aveam cum să încep seria pieselor vechi cu altă trupă decât Motley Crue, una din trupele mele preferate. Deși Motley Crue sunt cunoscuți pentru stilul lor “Sex, Drugs, Rock ’n’ Roll”, au și unele piese destul de profunde, având un mesaj destul de emoțional. “Home Sweet Home” a apărut în anul 1985 pe albumul “Theatre of Pain” și arată nevoia oamenilor de a avea un loc unde să se poată refugia, pe care să îl numească “acasă”. Mie personal îmi place mai mult remix-ul apărut în 1991 pe compilația “Decade of Decadence”.

9. The Police – Message In A Bottle: “Seems I’m not alone at being alone/Hundred billion castaways, looking for a home”

Cu riscul de a fi contrazis, pot spune că din punctul meu de vedere „Message In A Bottle” este cea mai bună piesă scrisă vreodată de Sting. Lansată în 1979, piesa ilustrează ideea suferinței din motive de singurătate și dorința unei persoane de a face conexiuni interumane, metaforizând acea persoană că fiind un naufragiat pe o insulă pustie. Personajul trimite un mesaj SOS într-o sticlă, așteptând ulterior să fie salvat.

Deznodământul piesei este dat în ultima strofă, unde naufragiatul observă în larg o mulțime de alte sticle, realizând că nu este singurul om care dorește să își găsească jumătatea.

De multe ori suntem extrem de focusati pe noi înșine, și avem egoismul de a aștepta ca altcineva să vină să „ne salveze”, în loc să mergem noi să „luăm o sticlă” și să încercăm să “îl salvăm pe celălalt”.

10. The Beatles – Hey Jude: “Don’t carry the world upon your shoulders.”

Nu aș putea să închei albumul altfel decât cu The Beatles, trupa de la care a pornit totul, cea care a dat cele mai mari influențe și direcții în muzica rock. Din punctul meu de vedere muzica lor este nemuritoare (sau cel puțin va exista la fel de mult cât va exista și omenirea).

Lansată în 1968, “Hey Jude” este o melodie ce a venit ca suport emoțional pentru Julian Lennon, în momentul în care părinții săi, John și Cynthia au divorțat. „Hey Jude” a rămas una dintre cele mai memorabile melodii ale trupei The Beatles, îmbinând confortul personal cu un mesaj universal, motivațional, plin de speranță.

Ascultă 10 pentru un disc cu Ștefan Maidaniuc și pe Spotify: