Update | Câștigătorii concursului „10 pentru un disc” – ediția Electromureș
Concursul «10 pentru un disc – ediția Electromureș» s-a încheiat, iar răspunsurile primite au confirmat exact ce ne-am dorit prin acest proiect: o comunitate activă, pasionată de muzică bună și dispusă să își spună povestea prin playlisturi personale
Le mulțumim tuturor celor care au participat și au împărtășit cu noi preferințele lor muzicale, construite sub forma unor playlisturi personale. Alegerea nu a fost deloc ușoară.
În urma jurizării realizate de redacția Sunete, cei patru câștigători ai premiilor oferite de Electromureș sunt:
Casetofon Rock Edition: Irina P5yhe – Te pROg frumos
Pick-up Rainbow Edition: Lavinia Fusu – Elegy for the Restless Heart
Set de boxe de raft: Andrei Rotariu – Everlasting Journey
Radio roșu cu design clasic: Gabriela Gava – Refugiu
Având în vedere numărul mare de propuneri valoroase, am decis să oferim și patru mențiuni speciale, recompensate cu reviste Sunete, după cum urmează:
Revista Sunete – Queen
Andreea Țărau – Memories
Revista Sunete – The Rolling Stones
Sebastian Brătescu – Mulțumesc, Dorule!
Revista Sunete – Depeche Mode
Andra Lupu – From the heart
Revista Sunete – The Beatles
Sabou Mihai – O călătorie în lumea muzicii electronice britanice din 10 perspective
Toți câștigătorii și participanții confirmați vor fi contactați individual prin e-mail pentru detalii legate de livrarea premiilor. În cazul în care nu ați primit e-mailul de confirmare sau întâmpinați orice problemă legată de primirea premiilor, vă rugăm să ne contactați la adresa marian.gilea@zilesinopti.ro
Mulțumim Electromureș pentru susținerea acestui proiect și comunității Sunete pentru implicare. „10 pentru un disc” rămâne deschis ca idee și format, iar playlisturile voastre rămân parte din poveste.
Sunete lansează în luna decembrie un concurs special „10 pentru un disc”, dedicat pasionaților de muzică și cultură analogică. Electromureș oferă patru premii retro, iar cititorii sunt invitați să își creeze propriul „disc imaginar” cu zece melodii.
În această lună, Sunete invită cititorii să participe la concursul „10 pentru un disc – ediția Electromureș”, un proiect care pune în prim-plan relația personală cu muzica și felul în care fiecare dintre noi își construiește propriul univers sonor.
Fiecare participant trebuie să lase un comentariu la acest articol cu propriul „disc imaginar” alcătuit din zece melodii, așezate într-o ordine preferată și însoțite de câte o scurtă explicație pentru fiecare piesă.
Electromureș premiază cele mai originale și coerente selecții cu patru aparate audio retro:
– un casetofon Rock Edition – link produs;
– un pick-up Rainbow Edition – link produs;
– un set de boxe de raft – link produs;
– un radio roșu cu design clasic – link produs.
Premiile vor fi expediate în preajma Crăciunului, iar cele patru selecții câștigătoare vor deveni playlisturi oficiale Sunete pe Spotify.
Pentru a participa, cititorii trebuie să lase un comentariu la acest articol care să conțină:
– titlul selecției;
– lista celor zece melodii, în ordinea dorită;
– o scurtă explicație pentru fiecare piesă.
Redacția Sunete va anunța cei patru câștigători pe 15 decembrie, pe baza creativității și a calității textelor care însoțesc selecțiile.
„10 pentru un disc – ediția Electromureș” își propune să adune poveștile și preferințele muzicale ale comunității Sunete și să transforme luna decembrie într-o arhivă afectivă a melodiilor care ne însoțesc.
Despre Electromureș
Electromureș, brand românesc cu tradiție, revine în atenția publicului cu o serie de aparate audio retro, de la casetofoane la pick-up-uri și radiouri cu design clasic.
Mai multe detalii pe www.electromures.ro
Titlul selectiei e simpla: Golden era picks
1) Queen: Innuendo
2) Rainbow – Stargazer
3) Queensrÿche – Bridge
4) Savatage – This is the time
5) Dream Theater – The Count of Tuscany
6) Pink Floyd – Comfortably Numb
7) Journey – Don’t Stop Believin
8) U2 – New years day
9) Marillion – Warm Wet Circles
10) Redemption – Love Kills Us All / Life In One Day
Bonus track: Queen: Somebody to Love (Live at Milton Keynes version)
1) Queen – Innuendo
Deși Bohemian Rhapsody e piesa-simbol a trupei, Innuendo combină perfect vibe-ul Queen din anii ’70 și ’80 și, ca structură, e mult mai matură. Practic, e Bohemian Rhapsody pentru perioada lor ’80–’90.
2) Rainbow – Stargazer
O piesă uriașă, construită treptat, care te plimbă prin timp și spațiu. Ronnie James Dio nu mai are nevoie de nicio prezentare, iar aici își arată toată forța și întinderea vocală.
3) Queensrÿche – Bridge
Dacă există o trupă care a fost perfect teatrală la apogeul carierei, aceea este Queensrÿche. Doar urmăriți concertele din turneul Operation: Mindcrime. Au multe piese mari, dar am ales Bridge din motive pur personale.
4) Savatage – This Is the Time
Dacă tot vorbim de trupe teatrale, Savatage nu poate lipsi. Dramă, atmosferă bombastică, albume-concept și un amestec unic între soundul european și cel american.
5) Dream Theater – The Count of Tuscany
Dream Theater își pun în piesa asta tot arsenalul: haos, emoție, metal și momente de baladă, toate într-o combinație impecabilă. Alegerea e strict una sentimentală.
6) Pink Floyd – Comfortably Numb
Nu facem topuri la acest nivel, dar dacă vorbim de giganți, Pink Floyd e vârful piramidei. Gilmour rămâne regele solo-urilor epice de chitară, iar cel din piesa asta e de neegalat. Pur și simplu.
7) Journey – Don’t Stop Believin’
Trecând puțin pe meleaguri mai melodice, Journey este un punct de reper. Deși este rock de radio, trupa se definește prin compoziție, iar vocea lui Steve Perry este de neegalat în acest domeniu.
8) U2 – New Year’s Day
Rămânând pe teritorii mai lejere, aduc și U2. Nu pot fi încadrați într-un singur stil, și asta e partea lor cea mai mișto: s-au reinventat de fiecare dată când situația şi timpul o cerea. Deși îmi plac și piesele noi, aici îi reprezint cu una mai veche.
9) Marillion – Warm Wet Circles
O trupă care ar merita mult mai multă recunoaștere. Primele patru albume cu Fish sunt impecabile — nu ai ce să scoți sau să adaugi. Rămân un favorit personal și un reper important pentru genul progresiv.
10) Redemption – Love Kills Us All / Life in One Day
Probabil cea mai puțin cunoscută trupă din listă, dar perfectă pentru cine vrea progresiv bine scris, fără să fie obositor sau exagerat de tehnic. Te poartă într-o călătorie adevărată.
Bonus track: Queen – Somebody to Love (Live at Milton Keynes)
Toate casetele aveau un bonus track; al meu ar fi acesta. Improvizația vocală a lui Mercury de la începutul piesei îți dă fiori și arată încă o dată de ce a fost cel mai mare frontman din istorie. Și, cum scriați și voi într-un articol mai demult: odată cu trecerea lui în neființă, pe 24 noiembrie, a murit și o parte din muzică.
Disc – Freeway on Highway
*Ten songs to make your driving experience epic*
1. Tom Petty – Running Down a Dream
*It hits like a sunrise on a desert road from USA*
2. The Outfield – Your Love
*You’re young again, driving to the sea, no worries, just excitement*
3. Lionel Richie – Running with the Night
*City lights on a summer night*
4. The Who – Eminence Front
*Going home, cloudy sky, waiting for the storm to unravel*
5. Elton John – Rocket Man
*On a scandinavian road, driving under the Aurora Borealis*
6. Cutting Crew – Died in your Arms
*She seats next to you, smoking, silently asking for a kiss*
7. Toto – Hold the Line
*Rain and thunders caught up with you, its scary yet exciting*
8. Dire Straits – Sultan of Swing
*Chillin’ on the wheel, its your favorite place to drive and you sing along with Mark Knopfler*
9. Billy Idol – White Wedding
*Driving with the Idol, just to clear your head and blow some steam*
10. Falco – Amadeus
*You can’t help but accelerate each time the chorus drops*
Titlul: Refugiu
1. Dire Straits – Your Latest Trick
Melodia mea preferata. Îmi vad toată viata și toate emoțiile, devin nostalgica și pentru lucruri pe care nu le-am trăit încă doar când aud saxofonul de la început. Este melodia pe care as vrea sa o asculte toti când nu voi mai fi cu gândul la mine zâmbind.
2. Pink Floyd – Mother
The Wall este o capodopera, pentru mine cel mai bun album al tuturor timpurilor și de altfel primul disc de vinyl pe care mi l-am cumpărat. De multe ori adorm pe el și vizualizez tot conceptul. „Mother” mi se pare exact punctul care declanșează tot geniul nebun al lui Roger Waters. După versul „of course Mother’s gonna help build the wall” cantat de David, zidul se construiește și nimic nu mai e la fel. Este triggerul, esenta albumului și a creației de dupa: trezește totul în tine.
3. Pink Floyd – Time
Nu as putea alege o singura melodie de la trupa mea preferata, iar Time este o capodopera prin tot: de la acorduri, versurile despre cât de fragila e ființa umana și cum trece timpul. Dark side of the moon este o capodopera în sine, nebunia combinata cu gândirea profundă despre viață și constientizarea morții, o combinație care te răvășeste.
4. Omega – Gyöngyhajú lány.
Am menționat ca voi trece prin toată viața mea în acest playlist? Dacă nu, menționez acum. Melodia asta îmi amintește de tata. Tata este cel care m-a facut sa iubesc muzica mi-a introdus muzica si il voi iubi infinit pentru asta. Tata a fost student la Timișoara în anii 80, iar Omega răsuna la greu. Când mi-a arătat piesa asta am simțit ca este perfectă. Ca te face sa visezi, ca e invaluita in mister. Habar nu aveam ce înseamnă, mulți ani după am găsit varianta tradusa cu „girl with pearls in her hair, is she real or just nade of air?”.
5. REM – Losing my religion
Mama. Cea mai draga fiinta și cel mai mare dor al meu. Ani de zile i-a sunat telefonul cu Losing my religion. Acum piesa îmi amintește de ea și reușesc sa ma regăsesc total în ea în momentele de singurătate, dor și confuzie. Pot spune ca piesa mi-a lărgit și orizonturile muzicale și am început sa ascult ulterior mai mult rock alternativ si rock din anii 90, nu doar clasicul moștenit de la tata.
6. Gazebo – I like Chopin
Piesa mea și a logodnicului meu. O piesa pe care o știam tot de la tata, dar când l-am cunoscut pe logodnicul meu si i-am trimis-o, el fiind pianist, mi-a trimis un videoclip cu el cântând piesa asta. Și cum alt mod sa vrăjești o tipa dependenta de muzica? A devenit piesa noastră și ne vom grava pe verighete „love me now and again”.
7. Arctic Monekys – 505
Pare o piesa cliseica de indragosteala adolescentina. Pentru mine înseamnă mult mai mult. Arctic Monkeys sunt prima trupa mare pe care am vazut-o live intr-un concert. În anticiparea piesei 505 s-a lăsat o liniște totala și tot publicul respira simultan. La primele acorduri toti am simțit un gol colectiv în stomac și m-am simțit mai vie ca niciodată. Au urmat multe altele concerte cu trupe mari, dar ei au deschis ușa mea spre ceea ce am numit ulterior „Refugiu”.
8. Eric Clapton – Wonderful tonight
Cu toate ca e o piesa foarte matura, fix ea îmi amintește de perioada adolescentina. O ascultam și ma fascina felul simplu în care Eric descria iubirea sinceră și matura. Cum vedea dragostea fata de persoana iubita în lucruri atat de simple. Nimic măreț, doar iubire și acorduri perfecte de chitara.
9. Savage – Only You
Ziceam de nostalgia anilor pe care nu i-am trăit, aici piesa asta se potrivește perfect. Vibe-ul de anii 80 cu synth-ul visător și versurile simple și puternice. „Don’t push me aside. Don’t leave me to die.” Piesa asta și „Don’t cry tonight” ma duc în filmul ala.
10. Fleetwood Mac – Dreams
Pare cea mai generica alegere de la Fleetwood, dar mi se pare cea mai profunda. Ideea de vise aici se refera în mod special la regrete, amintiri, lucruri lăsate neterminate, mai exact gânduri care te țin treaz noaptea. Nebunia gândurilor este pusa intr-o piesa liniștită, calma, de aici contrastul care te lovește. „But it’s only me who wants to wrap around your dreams” mi se pare unul dintre cele mai puternice versuri.
Acesta ar fi playlist-ul meu cu ce ma definește și unde îmi găsesc refugiul iar muzica va fi mereu love language-ul meu.
Titlul selectiei: Muzica pentru suflet
1. Queen – Bohemian Rhapsody
Un monument. Un „turning point” in istoria muzicală. Un monument muzical care a sfidat orice regulă, prin geniul lui Freddie. De fiecare data când o ascult, simt că mă transfer într-un univers paralel. Piesa a schimbat modul în care lumea privește o piesă rock, demonstrând că poți combina opera, dramatismul, balada și rockul într-o singură creație genială. Este genul de piesă care nu doar se ascultă, ci se celebrează.
2. Dream Theater – Octavarium
Baieții aștia sunt niște genii muzicale, fiecare în felul lui. Mister Petrucci m-a făcut să îi ascult prima dată și nu voi regreta niciodată. Punctual, această piesă este o călătorie interioară în opt capitole, unde ascultătorul simte că parcurge un cerc al evoluției personale. Fiecare etapă te duce mai adânc în tine însuți, până în punctul în care înțelegi că viața este o revenire continuă la propriul adevăr.
3. The Cranberries – Zombie
Aici nu vorbim despre un hit, aici este vorba de un protest muzical. Dolores a făcut mai mult decât să cânte: a trezit în oameni responsabilitatea de a nu uita victimele războaielor inutile. Scrisă ca răspuns la violență și conflict, piesa a devenit un imn al conștiinței globale.
4. Soen – Lotus
Trupa asta este ca un balsam pentru suflet. De câte ori au venit în România, am fost în „first row” și m-am bucurat ca un copil. Pentru mine, piesa preferată este Lotus, o piesă care te învăluie si te vindecă. Când o asculți, simți cum durerea începe să se desprindă de tine. E o invitație la vindecare, la acceptare și la ridicarea din noroiul emoțional, asemenea unei flori de lotus care înflorește în lumină.
5. Metallica – Nothing Else Matters
Aici nu cred ca mai este nevoie de vreo explicație ;). Deși o ascult mai puțin în ultima perioadă, este în această listă pentru că are un loc binemeritat în amintirile mele din tinerețe. Este una dintre cele mai frumoase creații ale trupei. Pentru ascultător, e momentul în care îți dai voie să fii sincer în dragoste și în viață. Piesa capătă sens diferit pentru fiecare om, dar mereu același numitor comun: autenticitatea.
6. Depeche Mode – Enjoy the Silence
În timpul generalei, eram în tabăra „Depeșarilor”. Mi-aduc aminte cu plăcere cum ne „războiam” cu „Metaliștii”. Până la urmă viața m-a adus în punctul de acum, rocker get-beget ;). Dar în continuare am în playlisturi Depeche Mode. Piesa de față este preferata mea de la ei, un reper al muzicii electronice, care a redefinit minimalismul emoțional în sound. „Enjoy the Silence” a arătat lumii că uneori cele mai puternice mesaje se ascund între cuvinte. A rămas o piesă iconică pentru felul în care îmbină melancolia cu eleganța.
7. R.E.M. – Losing My Religion
Una din piesele mele preferate din perioada respectivă. Nu este despre religie, ci despre neputință și neîmplinire. Când o asculți, simți frustrarea aceea tăcută pe care o trăiești când ceva nu-ți mai aparține. E o confesiune în ritm de mandolină, care te prinde în propria ta vulnerabilitate.
8. Gary B.B. Coleman – The Sky is Crying
Un blues pur, în care fiecare notă curge ca o lacrimă grea. Pentru mine, este senzația de a sta într-o cameră întunecată cu sufletul gol, lăsând muzica să spună ce eu nu pot. O lecție despre durere spusă într-o limbă universală… muzica.
9. Cargo – Dacă ploaia s-ar opri
Un moment de referință în rockul românesc. Piesa a devenit un refugiu emoțional pentru generații întregi, un cântec al speranței și al dorului. Când o ascult, simt acea liniște de după furtună, în care încă mai cred că totul se poate repara.
10. B.B. King – The Thrill is Gone
Una dintre piesele prezente în playlistul meu de muncă. Iar BB King… nu mai are nevoie de nici o prezentare. Piesa de față este o piatră de temelie în istoria bluesului. B.B. King a transformat sfârșitul unei iubiri într-un standard muzical al eleganței și tristeții. Piesa a definit ce înseamnă să fii sincer în fața pierderii, influențând decenii de artiști.
Titlul selectiei: Ce auzeam la radio prin 2000.
1. Eminem – “Lose Yourself” (2002)
Un imn motivațional puternic, cunoscut pentru energia intensă și versurile despre determinare și momentul oportun.
2. Linkin Park – “In the End” (2000)
Un mix emblematic între rock alternativ și rap, cu un mesaj despre eforturile care uneori nu duc la rezultatul dorit.
3. Coldplay – “Clocks” (2002)
Piesa se remarcă prin pianul hipnotic și atmosfera melancolică, devenind una dintre cele mai reprezentative melodii ale formației.
4. Britney Spears – “Toxic” (2003)
Un hit pop cu un sound futurist pentru vremea respectivă, stil provocator și o producție memorabilă.
5. Rihanna – “Umbrella” (2007)
Melodie pop-R&B care a transformat-o pe Rihanna într-o superstar internațional, cunoscută pentru refrenul imediat recognoscibil.
6. Beyoncé – “Crazy in Love” (2003)
Un mix de pop, R&B și funk, cu o energie explozivă și colaborarea iconică cu Jay-Z.
7. Gorillaz – “Clint Eastwood” (2001)
O combinație originală de hip-hop, electronica și alternative, cu o atmosferă relaxată și multă personalitate.
8. Outkast – “Hey Ya!” (2003)
Hit-ul excentric și plin de energie care îmbină funk, pop și hip-hop într-o piesă imposibil de uitat.
9. Avril Lavigne – “Complicated” (2002)
O melodie pop-punk despre relații confuze și frustrarea de a vedea cum oamenii nu sunt autentici.
10. The Killers – “Mr. Brightside” (2003)
O piesă rock alternativ despre gelozie și nesiguranță, devenită un clasic al anilor 2000 și încă foarte populară în prezent.
GODZ COSMOS – SUPERNOVA GROOVE
Side A — The Cosmic Awakening
1. Stellar Pulse (Intro)
Un amestec de synth-uri hipnotice și șoapte astrale care pornesc bătăile inimii universului.
2. Gravity Jam
Bass gravitațional care te prinde în orbita lui. Ritm funk-cosmic și chitări care par să fie înregistrate într-o gaură neagră.
3. Nebula Lovers
Baladă spațială cu vocale eterice, despre două comete îndrăgostite care se caută prin praf stelar.
4. Dark Matter Disco
O explozie disco intergalactică. Beat-uri care par să vină dintr-un club ascuns între dimensiuni.
5. Photon Highway
Piesă rapidă, plină de energie, ca o plimbare pe autostrăzi de lumină cu motorul la maximum.
🚀 Side B — The Intergalactic Voyage
6. Celestial Funk Federation
Recrează atmosfera unui colectiv muzical format din extratereștri funky de pe patru planete diferite.
7. Aurora Machine
O piesă electronică melancolică inspirată de artificiile magnetice ale aurorelor polare din toate lumile.
8. Comet Surfing
Vibe rock-cosmic: chitări care alunecă pe cozi de comete, cu un solo care sparge atmosfera.
9. Orbital Heartbreak
O poveste despre un astronaut care se rătăcește în spațiu și în propriile emoții. Baladă synthwave.
10. Supernova Groove (Final Track)
Piesa-manifest: când explodează ritmul și lumina. Orchestrații cosmice, beat epic și final care te lasă plutind.
1. The Cars – Drive
Baladă pop-rock cu un ton melancolic, construită pe sintetizatoare line și o interpretare vocală emoțională. Piesa vorbește despre vulnerabilitate și despre cine are grijă de tine când treci prin momente grele.
2. Phoenix – Te întreb pe tine, soare
Un cântec poetic și luminos, cu influențe folk-rock și metafore specifice Phoenix. Melodia explorează căutarea sensului și dialogul cu natura ca simbol al speranței.
3. Roșu și Negru – Pseudofabulă
O piesă rock românească sofisticată, cu influențe progresive și versuri cu dublu sens. Atmosfera este introspectivă, iar construcția melodică susține ideea de poveste moralizatoare.
4. Iris – Strada ta
Baladă rock emblematică, plină de nostalgie și dor. Piesa surprinde atmosfera orașului și emoțiile legate de amintiri, cu o interpretare vocală intensă și un refren memorabil.
5. Cargo – Doi pași în urma ta
Baladă hard-rock cu multă sensibilitate, construită pe chitări calde și voce profundă. Tema principală este dragostea neîmplinită și dorința de apropiere, exprimată simplu și direct.
7. Compact – Mă voi întoarce
Un clasic romantic al rock-ului românesc, cu un mesaj puternic despre promisiune și revenire. Melodia are un refren emoționant și o construcție muzicală care pune accent pe sentimentul de speranță.
8. Def Leppard – Love Bites
Baladă glam-metal intensă, cu armonii vocale bogate și un sound puternic specific anilor ’80. Melodia abordează tema iubirii care rănește și contrastează fragilitatea emoțională cu energia instrumentală.
9. Ozzy Osbourne – Mama, I’m Coming Home
Baladă rock cu accente country și un ton confesiv, una dintre cele mai sensibile piese ale lui Ozzy. Versurile transmit dor, regret și recunoștință, iar melodia are un aer cald și nostalgic.
10. Whitesnake – Here I Go Again
Imn al rock-ului anilor ’80, cu un mix perfect de energie și melancolie. Tema principală este lupta de a o lua de la capăt pe un drum solitar, susținută de un refren puternic și chitări memorabile.
Titlu: Elegy for the Restless Heart
Un top 10 care vorbeste despre departari, nostalgii, iubiri marcante si muzici ascultate si date mai departe, intr-o caseta simbolica, marturie a faptului ca am fost in viata si am trait totul la intensitate.
1. Mark Lanegan – Nocturne
Il iubesc pe Mark, cred ca este una din cele mai profunde voci care a existat pe acest Pamant. Timbrul sau de fum si catifea arsa a transformat fiecare silaba din orice piesa a cantat, fie solo, fie intr-una din trupele din care a fost parte, intr-o marturisire. Mereu mi s-a parut ca aceasta intimitate din vocea sa iti poate da senzatia ca el a cantat special pentru tine, ascultatorul.
2. Queen – You Take My Breath Away
Una dintre cele mai intime si vulnerabile piese scrise de Freddie Mercury, marturisirea de iubire fiind de o intensitate aproape coplesitoare. Da, genul acela de iubire care iti consuma respiratia, identitatea, controlul si intreaga fiinta.
3. Prince – The Love We Make
Probabil una dintre cele mai luminoase si grave creatii ale lui Prince, scrisa in urma mortii lui Jonathan Melvoin (claparul de la The Smashing Pumpkins). O constructie cu iz gospel, in care vocea lui Prince pare o rugaciune. De ascultat si reascultat.
4. Anna von Hausswolff – Stranger
O voce absolut suprinzatoare, prin amestecul de fragilitate si forta. Iar piesa…aproape ca vorbim de o dimensiune liturgica, asemeni unei rugi intr-o catedrala pustie. Un strigat interior in care nu avem furie, plasandu-te ca ascultator intr-o stare de introspectie profunda.
5. Depeche Mode – Fly On the Windscreen
Ca fan, devine complicat sa te opresti la o singura piesa DM pentru un top. Aleg una din piesele cu sound tensionat scrise de geniul Martin Gore, in care il avem pe Gahan in prim-plan, track care musteste in erotism intunecat. Compozitia lansata acum fix 40 de ani este intensa si grava, aducandu-ne aminte ca intr-adevar fiecare clipa pe care o avem la dispozitie poate fi ultima.
6. George Michael – Older
Poate cea mai vindecatoare voce din intreaga pleiada de artisti, George ofera aici una dintre cele mai elegante confesiuni muzicale despre ceea ce inseamna sa cresti emotional dupa o iubire care te-a marcat profund. Intreg albumul care poarta acest nume este o capodopera.
7. INXS – Full Moon, Dirty Hearts
O piesa care nu cere scuze pentru intensitatea ei. Din contra, te provoaca sa intri in haosul ei senzual si sa sorbi cu nesat fiecare cuvant interpretat de marele si irepetabilul Michael Hutchence.
8. Elbow – The Night Will Always Win
Versul ”I miss your stupid face” este simplu, dar devastator, un fel de realism tandru care te rupe tocmai pentru ca nu incearca sa fie poetic. O piesa cu insemnatate personala, prima data am ascultat-o pe drum, alaturi de un om care si-a dat duhul in apele marii ani mai tarziu.
9. Urma – Slide
Nu voi obosi niciodata sa spun ca este una din cele mai frumoase creatii scrise de catre doua nume extraordinare ale scenei romanesti, Mani Gutau si Daniel Radu. Versurile si linia melodica in crescendo vorbesc despre clipa aceea de desprindere eliberatoare, plina de putere.
10. Ratso – I want Everything (feat. Yasmine Hamdan)
Voi incheia acest top cu Larry Sloman, prieten bun cu Nick Cave, care ne canta despre dorinte nelimitate, nevoia de sens, de iubire, de viata, totul prin vocea sa grava si cu o lirica care exprima durerea trecerii timpului si dorinta, mereu vie, de a atinge si cuprinde totul.
Bonus track: Bryan Ferry – Chain Reaction
Vocea lui Bryan senzuala si eleganta stie cum sa faca orice vers sa suna ca o poveste memorabila. Din multele piese pe care le puteam alege cu el sau Roxy Music, cea de fata ma incanta prin mesajul despre efectul inevitabil pe care il au iubirea / atractia si cum, in plina emotie, orbit de intensitate, te duci inainte, in ciuda tuturor consecintelor si obiectivitatii pe care crezi ca o mai detii.
Various – 10NUMEtale (2025, LP, green, gatefold)
E fix vinilul ăla pe care îl vezi în Cărturești la noutăți, nu știi ce-i cu el, de unde a apărut, însă vezi playlist-ul și zici: „Daaaayum! Acum am ce asculta când fac curat în casă!”
SIDE A
1. Linkin Park – “Papercut”
Un amestec excelent de rap, rock și electronic, cu energia tipică începutului de ani 2000.
2. Slipknot – “Duality”
Agresivă, intensă, dar cu un refren extrem de catchy — una dintre cele mai accesibile piese Slipknot.
3. Korn – “Freak on a Leash”
Sound iconic nu-metal, bas distorsionat, vibe dark și un videoclip legendar.
4. Limp Bizkit – “Break Stuff”
Un clasic al furiei cotidiene, perfect pentru momentele în care vrei să te descarci. Nu recomand la birou, tentația e prea mare.
5. Deftones – “My Own Summer (Shove It)”
Atmosferic, greu și hipnotic — Deftones în cel mai autentic stil al lor.
SIDE B
1. System of a Down – “Toxicity”
Un mix unic de ritmuri rapide, elemente experimentale și voce inconfundabilă.
2. Papa Roach – “Last Resort”
Unul dintre cele mai recunoscute imnuri nu-metal, cu un tempo exploziv.
3. P.O.D. – “Boom”
Perfectă pentru energie maximă; riff simplu, dar puternic, și un refren care te ridică instant.
4. Mudvayne – “Dig”
Tehnic, agresiv și intens — reprezentativ pentru partea mai heavy a nu-metalului.
5. Ill Niño – “How Can I Live”
Combină nu-metal cu influențe latino, oferind un vibe diferit față de restul scenei.
SOUNDS OF MUSIC
1. Pink Floyd – Echoes.
Primele contacte personale cu muzica de calitate.
2. Camel – Harbour of Tears
O descoperire intamplatoare.
3. Dida Dragan – Ca-ntr-un vis.
O voce de aur a muzicii rock romanesti.
4. Conexiuni – Tu.
Melodia unei intalniri de o viata.
5. Phoenix – Nebunul cu ochii inchisi.
Melodiile unei generatii.
6.Jimi Hendrix – The Wind Cries Mary
Magicianul corzilor de chitara.
7. Metallica – One
….si muzica thrash atinge suflete.
8. Depeche Mode – Enjoy de Silence
…..amintiri din vremurile „controverselor” dintre metalisti si „depesari”
9. Alexandru Andries – Dracula Blues
…sa nu uitam ca exista si folk
10. Queen – Friends Will Be Friends
…pentru a incheia intr-o maniera pozitiva.
Titlu – Nostalgie
1. Prince – Purple Rain
O melodie perfecta cap – coada, mare parte din ea inregistrata la un concert. Totul suna perfect, vocea lui Prince, orchestratia si versurile sunt intr-o armonie deplina.
2. Roxette – Salvation
Desi este o melodie mai putin celebra a trupei suedeze, inglobeaza perfect elementele care au dus-o la succes: vocea profunda a solistei Marie Fredriksson si talentul aparte de compozitor al lui Per Gessle.
3. Queen – A Winter’s Tale
Una dintre ultimele melodii inregistrate de Freddie Mercury este un tablou muzical, peisajul de iarna vazut de artist din casa lui din Montreux. Surpinde puterea interpretarii lui Freddie, data fiind starea lui de sanatate, dar si orchestratia minunata care insoteste versurile.
4. David Bowie – Space Oddity
Linia melodica progreseaza lent, efectele sonore te invaluie si te fac sa participi imaginar la o misiune spatiala aparent de succes. Totul se incheie intr-un mod dramatic pentru Major Tom -“Tell my wife I love her very much”.
5. Guns N’Roses – November Rain
Un cantec lung, in care esti delectat cu instrumente clasice, schimbari de ritm, solouri de chitara si vocea speciala a lui Axl.
6. Annie Lenox – Why
Cantecul de debut al carierei solo al artistei are o nota autobiografica puternica. Trecerea de la stilul Eurythmics e surprinzatoare.
7. U2 – One
Unul dintre cele mai cunoscute cantece ale trupei irlandeze vine cu un mesaj profund, cu versuri care te invita la meditatie si introspectie.
8. Kings Of Leon – Hands To Myself
Ce este special la acest cover este ca trupa americana a modificat un cantec pop simplu intr.o balada.Mai mult, interpetarea vocala grava, profunda, te duce intr-o cu totul alta stare decat varianta originala.
9. Sting – Fragile
O melodie cu totul aparte, cu un mesaj puternic si o orchestratie de exceptie, in perfecta combinatie cu vocea speciala a lui Sting.
10. Tina Turner – On Silent Wings
Vocea Tinei Turner are un timbru special, iar aparitia lui Sting la finalul cantecului e o supriza placuta. Un cantec de iubire special.
01.Timpuri Noi – Perfect (ca aseara s-a stins Artan)
02. Pink Floyd – Wish you are here
03.Timpuri Noi – Stan
04.Depeche Mode – Hero (cover David Bowie)
05.Johnny Cash – Personal Jesus (cover Depeche Mode)
06.Johnny Cash – Hurts (cover Nine Inch Nails)
07.Radiohead – Creep
08.Pink Floyd – Set the control
09.Pink Floyd – Shine on you crazy diamond
10.Keb Mo – The itch
Disc – Everlasting Journey
Acest disc reprezinta momentele importante din viata mea, acompaniate de piese rock care m-au marcat sau m-au ajutat atunci cand norii vietii erau mai mult gri decat senini. Pe ele am râs, plâns, visat si am cucerit noi înălțimi.
1. Queen – Another one bites the Dust
Aveam doar 7 ani cand bunicul ne-a părăsit, însă nu înainte de a îmi face cadou o minge la ultima zi de naștere. In acea vară o gașcă mai mare m-a prins singur si mi-au luat mingea.. asa ca m-am dus acasa plângând, iar tata doar ce primise o colectie impresionantă de CD-uri. Am ascultat Queen cu el toată noaptea si m-a învațat cum sa mă apăr. Another on bites the Dust a devenit melodia mea motivantă pentru mult timp si mă ajuta sa imi pastrez „sangele rece” înainte de confruntări.
P.S. Tata i-a gasit pe cei care mi au furat mingea de la bunicul si a luat-o înapoi
2. Depeche Mode – Personal Jesus
Aveam un văr mai mare ca mine cu o diferență considerabilă de ani. Ma uitam la el ca la un zeu, cand il vedeam in camera lui plina de magnetofoane, pick-up uri, discuri etc. Nu m-a lăsat niciodată sa intru in camera lui pana intr-o zi, când m-a auzit fredonând ceva melodie de la Valahia. Mi-a zis sa termin cu prostiile cu „banana” si mi-a pus ceea ce el numea „muzică adevărată”. Am vazut atunci cum functioneaza un magnetofon, m-a lăsat sa pun benzi si discuri si m-a marcar Personal Jesus, care mi-a si trezit apetitul pentru rock. Consider ziua aceea un moment crucial in dezvoltarea gusturilor mele muzicale si ii multumesc si azi pentru toate vizitele care au urmat, si in care m-a lasat sa ii umblu prin colecție.
3. Phoenix – Mugur de Fluier
În adolescență am descoperit Phoenix (care mi-a devenit si trupă de suflet) intr-un moment relativ dificil: mutatul in alt oraș. Descoperisem multe trupe si mă consideram un bun cunoscător al rock-ului, până am auzit Phoenix. Mitologia, folclorul, instrumente populare, toate amestecate cu rock-ul anilor 70 mi-au picat in cap si m-au „lovit” atât de bine încât doi ani de zile nu am mai ascultat NIMIC altceva. Mugur de Fluier dintre toate avea darul de a mă liniști. Ne-am mutat într-o primăvară si mereu am legat melodia de trecere între iarna si primăvară, între furtuna și soare. Am explorat noul oraș printre ultimele petice de zăpadă si primii ghiocei, cu căștile in urechi, fredonând „hei, hei, dusă e iarna/cu dintii ei de fier”.
4. Oasis – Lyla
Începusem sa iau contact cu rock-ul mai „recent” cum ii spuneam eu, cu grunge-ul, cu alternativul, si printre multe trupe am descoperit Oasis. A venit si prima iubire cam in acelasi timp cu Lyla, iar numele ei incepea tot cu litera L. Cand incepeau primele acorduri simteam fluturi in stomac, ca atunci cand o vedeam pe L. și îmi plăcea să ma gândesc la ea ca la acea Lyla (I waited for a thousand years For you to come and blow me off my mind). Mentionez ca studiam muzică de vreo 7 ani, pian, asa ca am facut singurul lucru logic care mi-a trecut prin cap la 14 ani: Am învățat piesa pian+voce si i-am dedicat-o, înlocuind Lyla cu numele ei. Rezultatul? Nu s-a legat nimic, dar piesa a ieșit super fain.
5. Soundgarden – Black Hole Sun
Ai mei au divorțat la scurt timp după ce am împlinit 14 ani. De fapt, ultimul moment avut cu mama a fost mersul la buletin, după care ea si sora mea au plecat. Am luat grunge-ul în brațe: Nirvana, Stone Temple Pilots, Alice in Chains si.. Soundgarden. Am rămas cu tata, care mă sfătuia sa ascult chestii mai vesele, recunoscând ca e îngrijorat de playlistul meu, dar mă liniștea mai degrabă Black Hole Sun, simțeam un gol in stomac care nu cerea veselie si optimism, ci tragedie. Mi-am dat seama mai târziu că situația nu e asa de rea, însă golul lăsat de separare a fost cu succes umplut de grunge, cu Black Hole Sun in top
6. Dire Straits – Brothers in Arms
Eram spre finalul liceului când am avut o schimbare brusca de alegere a carierei, ceea ce a necesitat mult mai multă muncă și meditații pe materii pe care nu le mai aveam in program de mult timp. Începusem sa ascult radio, tata isi luase unul vintage, foarte frumos, pe care îl ținea in bucatarie. Cand plecam de acasa imi puneam si eu radio la căști, pe Rock FM. Ascultasem piese de la Dire Straits până atunci, dar din motive necunoscute nu auzisem încă Brothers in Arms. Eram in drum spre meditații, cu gandul la ce viitor imi aleg și atunci a anunțat Cristi Hrubaru piesa. Versurile, solo-ul de chitară, vocea abia șoptită a lui Mark Knopfler.. m-au facut sa plâng pe stradă. M-am oprit câteva minute să îmi șterg ochii, după care am băgat-o in playlist și este acolo ever since.
7. Phoenix – Mica Țiganiadă
Pe la 20 de ani am devenit dirijor, am preluat rămășițele unui cor in care activasem mai demult, și dintr-un grup de 5-6 oameni am ajuns la 15-16, devenind unul dintre cele mai bune coruri din oraș. Repertoriul unui cor este ales în funcție de ce abilități vocale au membrii grupului și din fericire, am reușit să atragem oameni destul de talentați, așa ca am început să ne diversificăm repertoriul, intrând in zona de muzică ușoară. In acea perioadă mi-a revenit in minte albumul Symphoenix, și pentru ca rock-ul simfonic mereu a sunat bine, am facut switch de la muzică ușoară la rock. Mica Țiganiadă cântată pe 4 voci, cu o vioară pe fundal, este ceva out of this world. Am continuat cu Pașa Hassan, Baba Novak, Ceata si Decebal către Popor, dar Mica Țiganiadă a deschis drumul spre acest fusion, si a ramas in inima mea ca una dintre cele mai indragite piese de la Phoenix.
P.S. Am fost foarte aproape de a cânta cu Phoenix, dar datorită unei neînțelegeri cu patronul localului am ratat ocazia.
8. Dire Straits – On Every Street
Da, Dire Straits „lovește” din nou, eram la începutul unei relații la distanță cu cea care este acum logodnica mea. Preferințele muzicale au fost ceva ce ne-au unit căci gusturile noastre se aseamănă mult, așa ca am repetat figura din adolescență și m-am pus pe învățat „On Every Street”. Dupa 20-30 de minute în care m-am prins cum vine piesa, am tras mai multe filmări, iar cea mai reușită i-am dedicat-o ei. M-am mutat in alt oraș ca sa fiu cu ea, iar melodia mi-a ramas in minte pentru că și eu o căutam peste tot, distanța dintre noi mă apăsa, iar odată ce m-am mutat nu am mai putut sa o ascult, pentru că simbolizează distanța, momentele in care nu o aveam lângă mine. În 6 ani de când locuim împreună nu am stat decât o noapte separați și i-am dedicat mult mai multe piese 😊
9. Pearl Jam – Still Alive
Pearl Jam este o trupă pe care o ascult activ de când m-am mutat, inițial a intrat la capitolul „Voci unice” pentru că îmi place enorm cu cântă Eddie. Piesele lor spun povești pe care aproape ca le poți vizualiza in minte, iar cea care m-a prins cel mai multe este Still Alive. Am avut momente in care (depășind un anumit obstacol) imi venea sa strig si eu Ohhh Aaaah I’m still alive, o frază simplă in care pot măsura eșecurile și reușitele deopotrivă. Nu e o piesă pe care o atribui unui moment anume, ci ceva ce revine din când în când in clipele în care am nevoie de ea.
10. Pink Floyd – Wish You Where Here
Sunt multe piese care ma duc cu gândul la EA, este dependentă de muzică și iubesc acest lucru, căci ne leagă multe melodii, si avem desigur si o piesă a noastră. Dar pe EA o văd prin piesele pe care le ascultă, o descopăr in versuri si armonii, o regăsesc în povești si poeme, iar Wish You Where Here este una din zecile de piesa care pentru mine inseamna EA, și mai înseamnă nevoia mea constantă de a o știi bine, de a o știi lângă mine, iar la finalul refrenului.. „same old fear”.. teama de a o pierde.
1. Starship – Nothing’s Gonna Stop Us Now – melodia pe care am cantat-o la nunta noastra
2. Jacob Lee – I belong to you – melodia de la nunta noastra pentru dansul mirilor
3. Frank Ocean – Lost – imi aduce aminte de o vacanta minutat
4. Pink Floyd – Wish you were here – o melodie care ma linisteste
5. Reo Cragun – On my way – melodia cu care imi intru in mood-ul de alergare
6. The Weeknd – Reminder – o melodie de la unul dintre artistii mei preferati
7. The Weeknd – Moth to a flame – am ramas surprins de cat de mult mi-a placut aceasta melodie
8. Kanye West – Power – o alta melodie care ma baga in mood de sala
9. Kanye West – Saint Pablo – o melodie cu versuri superbe
10. Jay Z – Empire State of Mind – imi aduce aminte de New York
Eu i-aș spune la această compilație “Noi”.
1.Phoenix – Invocație
Nașterea rockului românesc.
2.Valeriu Sterian – Nopți
Intrarea noastră în întuneric.
3.Krypton- Fata Morgana
în întuneric, însă, am găsit visarea.
4.Progresiv TM – Puterea muzicii
Cultura naște revoluții, iar muzica ne oferă libertate.
5.Pro Musica – Timișoara
Suntem liberi…
6.Cristian Pațurcă – Imnul Golanilor.
…dar încă nu de tot. Revoluția continuă.
7.Timpuri Noi – Victoria
“Azi serbăm iar victoria / și îndoiala se ascunde în gând…”
8.Implant pentru refuz – Rezistența continuă
Cum îi spune și titlul.
9.Stepan Project – Lumina
Undeva la capătul tunelului…
10.Partizan – Oameni în zbor
Un început. Un final. Concluzia Perfect-ă: “Totul e minunat”…
Hituri Disco 1982.
1.Falco – Der Kommissar. ProducatorFalco și R.Ronger 1982.
2. Bernie Paul – Caroline. Producător Bernie Paul.
3.Amanda Lear – Fever. Producător Anthony Monn.
4.A La Carte- Viva Torero. Producător T.Hendrick și K Hartmann.
5.Mike Oldfield- Five Miller ouț.Producator Mike Oldfield și zoom Newman 1982.
6.Barrabas- On The road again. ProducatorFernando Arbex decembrie 1981
7.Riccardo Fogli-Storie di tutti i Giorgio. Producător și realizator Gianncarlo Lucariello.
8.Judy Jackson-Paradise generație. Producator Jack White.
9.Claudia Mori- Non succedera piu.Producator și realizator Giancarlo Bigazzi.
10.Don Williams- Listen to The radio.Producator Don Williams și Garth Fundaș.1982 MCA Records Inc.
10 pentru suflet:
1. Toto – ,,Africa” – de fiecare data cand o ascult sunt acolo unde imi spune sufletul;
2. Journey – Faithfully” – cat de greu e in turnee si sa fi intr-o trupa;
3. Sting – ,,Englishman in New York” – despre a fi ceea ce nu vor altii ;
4. Bob Dylan – ,,Not Dark Yet” – o piesa trista care poate incheia o seara frumoasa;
5. Celelalte Cuvinte – ,,Un sfarsit e un inceput” – totdeauna cand o ascult renasc;
6. Adrian Berinde – ,,Daca o iubesti las-o sa plece” – despre iubiri pierdute;
7. Nightwish -,,Sleeping Sun” – energie dintr-un soare adormit;
8. RIFF – ,,Ploua la Woodstock” – sunt acolo in ’69, pe campul lui Max Yasgur;
9. Ritchie Blackmore’s Rainbow – ,,Carry On Jon” – grija pentru noi;
10. Tina Turner & Eros Ramazzotti – ,,Cose della Vita” – piesa care trezeste tot ce e bun din mine.
1. ABBA – Skipping thru my fingers. Revelație a anilor ’70 dar reîntorși după 50 de ani cu același succes, melodia vorbeste, cel puțin în filmul Mamma Mia-here we go again , despre schimbul între generații, mostenirea muzicală care trece de la părinte la copil.
2. ABBA Andante. Melodia îndeamnă la ducerea tuturor problemelor, inclusiv in dragoste, cu moderație.
3. Pasărea COLIBRI – Sfârșitul nu-i aici. Un remake facut de Florian Pittiș după o veche poezie. Melodia îmi aduce aminte mereu că prin orice necazuri ar trece omul, sfârșitul e…altundeva decât aici. Mie mi-a folosit după un divorț devastator pentru mine. Am ascultat-o iar si iar de zeci de ori. Și m-a remontat sufletește.
4. Smokie – Mexican Girl. O melodie prezentă în toate discotecile din anii ’70, de o sensibilitate și un romantism aparte. E melodia care m-a facut să ma apuc de studiul chitării (autodidact)
5. Pink Floyd – Hei, Teacher let’s the kids alone. Melodie hit, de pe albumul The Walls, ne spune mereu că niciun copil nu are nevoie de dresaj educațional, cu amenințări, pedepse și restricții. Îmi aduce aminte de obligativitatea mea de a fi AS la toate materiile și de pedepsele pentru eșecuri.
6. Eric Clapton and The Bands – Oh, Maria. O povesre de dragoste cum visam în tinerețe iar modelul meu era bunica mea, Maria. Fata mea poartă numele …Maria și ma gândesc la ea (e în Germania) când ascult sau cânt melodia la chitară.
7. Queen – Bohemian Rapsody. Melodia e ca un duș rece după un leșin. Structurată ca o simfonie, bine orchestrată și ca voci excelent pusă în partitură, mie îmi apare ca o revelație a muzicii popp-rock.
8. Hank Williams Jr. -But I’m for all. O melodie clasic-contry, pe care o aveam pe magnetofonul meu cumparat în 1977, la mâna a doua, cu benzi vechi ce se derulau într-o discotecă de la subsol, în Lugoj. Îmi aduce aminte ce înnebunit eram după pistoale, pălării de cowboy și cai.
9. PHOENIX – Mugur de fluier. De pe albumul cu același nume. O melodie inspirată, pe teme populare, reluată de M. Baniciu, 30 de ani mai târziu, cu același succes.
10. Kenny Rogers – You, decorating my heart. O melodie de top a anilor ’70, un „bluz” cum ziceam noi, ducându-mă cu gândul la cum am învățat, atunci, să dansez cu scaunul…bluz
Titlul selecției: „Rockul care nu moare niciodată”
1. AC/DC – Back in Black
Un riff memorabil și o energie brută care a definit hard rock-ul pentru generații.
2. Guns N’ Roses – Sweet Child O’ Mine
Intro-ul de chitară este iconic, iar mixul dintre forță și sensibilitate o face o piesă atemporală.
3. Metallica – Nothing Else Matters
Una dintre cele mai emoționale balade rock, cu o construcție elegantă și puternică.
4. Queen – We Will Rock You
Un imn al stadionelor, construit pe un ritm simplu, dar irezistibil.
5. Bon Jovi – Livin’ on a Prayer
Refrenul exploziv și vibe-ul pozitiv au transformat-o într-un clasic al anilor ’80.
6. Deep Purple – Smoke on the Water
Probabil cel mai recunoscut riff din istorie, simbol al rockului pur.
7. The Rolling Stones – Paint It Black
Un sound unic, hipnotic, care a influențat generații întregi de artiști.
8. Aerosmith – Dream On
Un crescendo emoțional extraordinar și o interpretare vocală răvășitoare.
9. Dire Straits – Sultans of Swing
Chitară de o finețe impecabilă și un groove greu de egalat.
10. Pink Floyd – Another Brick in the Wall (Part 2)
O piesă cu mesaj, atmosferă distinctă și memorabilă în orice epocă.
Selectia as numi-o „Multumesc, Dorule!” – pentru mine muzica a inceput undeva prin ’84-’86, cu pick-up si vinilurile unchiului meu. Lui ii datorez placerea cu care ascult muzica si varietatea de genuri.
1. Queen: We will rock you
Cand deschideam sifonierul lui, erau 4 viniluri importane. Primul era Queen: Greatest Hits. Pick-ul Electronica si cele doua boxe de lemn cu panza duduiau in ritmul de picioare si palme din We will rock you.
2. Phoenix: Strunga.
Al doilea vinil era Mugur de fluier. Am stricat nenumarate doze magnetice pentru ca puneam discul asta direct peste ce era inainte si piesele erau pe repeat. Asteptam sa plece lumea de acasa pentru a putea da muzica mai tare. Am trecut de la rock la etno rock.
3. Jean Michel Jarre – Oxygene pt. I
Al treilea vinil a fost cel care m-a speriat cateva saptamani pana sa am curajul sa ii zic sa mi-l puna. Probabil ca unii isi vor aminti ilustratia cu un craniu intr-un glob pamantesc depielitat. Asa am ajuns sa trec de la muzica etno rock la muzica electronica, tolanit in fotoliu, cu ochii inchisi si zambetul pe buze.
4. Vivaldi – Vara
Al 4-lea vinil. Vivaldi – Anotimpurile. Castile pe urechi, asa am ajuns sa iubesc si muzica clasica. Cu capul pe brate si o pereche de casti improvizate de el la atelierul firmei de suruburi, Eram doar eu, Vivaldi si mirosul de mere bot de iepure din camera.
5. Iron Maiden – Afraid to shoot strangers
Trecuse revolutia, m-a prins adolescenta. Toata lumea asculta muzica romaneasca a anilor ’90 (K1, N&D etc) insa cu cateva exceptii, nu ma regaseam. Asa am zis sa incerc ce asculta „satanistii”, acei rockeri cu care eu voiam sa fiu prieten. Si ce sa vezi, nu erau satanisti. Am inceput sa imprumut casete cu Iron Maiden, Powerslave, Megadeth si Metallica.
6. The rolling stones – Beast of burden
Multi ani mai tarziu am inceput sa admir colectia lui de viniluri, casete si cd-uri. Si acum are o vitrina cu carti si una cu casete. Rolling Stones nu mi-au placut la inceput, insa ani mai tarziu am invatat sa ii ascult cu mare placere. Mai ales cand conduc prin zone de munte.
Cand aud piesa asta imi imaginez petrecerile de acum 50 de ani, asa cum sunt in pozele pe care le pastrez pentru copilul meu.
7. Rival Sons – Mirrors
I-am descoperit intamplator, acum cateva luni. Un sunet vechi, nu mi-a venit sa cred ca oamenii sunt contemporani. Si, evident, i-am trimis unchiului meu. Si-a dat boxele la maxim, i-a cautat mai departe. Mirrors e motivul pentru care iubita mea ma intreaba de ce am e mereu volumul la maxim cand pornesc masina.
8. Puscifer – Momma Sed
Ati ascultat-o? Daca nu, ascultati-o. Nu doar un ritm melodic e ce trebuie ci si versurile. Versurile alea sunt ca un fel de imbarbatare. Cand mi-e greu, o ascult.
9. Songhoy Blues – Sourbour
Si am zis „ce?”. Exact, am zis „Ce e asta? Imi place!”. Sar dintr-un gen in altul, dintr-o cultura in alta. In functie de cum am simt sau ce vreau sa fac. Caut coloana sonora perfecta pentru acel moment. Insa cand am dat de baietii de la Songhoy Blues, am vazut ca atitudinea mi se poate schimba automat de la oboseala sau suparare la optimism si un zambet in coltul gurii. Sunt pastila mea de durere de cap.
10. Kalandra – Helvegen
Muzica nordica suna a ceva primar, profund animalic. Wardruna m-a convins ca e frumos sa ai o salbaticie interioara. Intr-o zi insa, a intrat piesa asta. Fiori pe sira spinarii, par zbarlit pe maini, emotii peste emotii, transpiratie in obraji. Catharsis am citit ca se numeste starea. Au fost si alte piese care mi-au dat starea asta insa cover-ul celor de la Kalandra este acea melodie pe care o voi pastra mereu in suflet. Pare firava, creste, te imbratiseaza, iti da curaj si totusi simti ca ai bratele grele si nu mai poti. CItind povestea din spatele piesei, cred ca au reusit sa o transmita mai bine chiar si decat Wardruna.
Titlul selecției: NEW AGE LIBERA THE MISTIC GREGORIAN
1. ERA -Don’t Go Away .
2. Enigma -Sadeness.
3. ERA – Divano.
4.ENIGMA -Return to innocence.
5. LINKIN PARK -CASTLE OF GLASS .
6. GREGORIAN – Moment Of Peace.
7. PENTATONIX -„Hallelujah”
8.GREGORIAN -Viva La Vida.
9.Within Temptation performing – ‘Stand My Ground.
10.LIBERA – Carol of the Bells.
EXPLICAREA FIECARUI PIESE :
1.Melodia „Don’t Go Away” de Era exprimă o rugăminte adresată cuiva de a nu pleca, subliniind conexiunea emoțională profundă și dragostea împărtășită. Expresia repetată „Don’t Go Away” transmite un sentiment de dor, atașament și dorința ca relația să dureze în ciuda provocărilor, simbolizând teama de a pierde o legătură semnificativă.
2.Sadeness este o melodie a proiectului muzical german Enigma, lansată în octombrie 1990 de Virgin Records ca single principal de pe primul lor album, MCMXC a.D. (1990). Melodia descrie un copil care visează rătăcească prin Porțile Iadului.
3.Era este un proiect muzical al muzicianului francez Éric Lévi. Muzica sa este inspirată și influențată prin cântece medievale.Așadar, „divano” este pur și simplu termenul italian pentru canapeaua pe care o găsim în majoritatea locuințelor moderne.
4.Cântecul „Return to Innocence” al trupei Enigma este despre redescoperirea sinelui autentic, acceptarea vulnerabilității și credința în destin, îndemnând ascultătorul să-și urmeze calea, să fie el însuși, să simtă emoțiile autentic (să plângă sau să râdă) și să nu se lase influențat de păreri externe, revenind la o stare de puritate interioară, o auto-descoperire spirituală.
5.Castle of Glass” este un cântec al trupei americane de rock Linkin Park.Un „castel de sticlă” sugerează ceva frumos, dar incredibil de fragil și vulnerabil, care se poate sparge ușor sub presiune sau impact. Versurile piesei, în contextul albumului Living Things (2012), explorează temele pierderii inocenței și fragilității vieții și a amintirilor.
6.Moment of Peace” este o melodie a trupei germane de cânt gregorian Gregorian, cu participarea cântăreței engleze Sarah Brightman. A fost lansată în 2001 la Edel AG ca singurul single de pe cel de-al treilea album de studio al lor, Masters of Chant Chapter II (2001), din care este piesa de deschidere. Este o melodie de cânt gregorian și new age, scrisă de Amelia Brightman și Carsten Heusmann și produsă de acesta din urmă, împreună cu Jan-Eric Kohrs și Michael Soltau.
7.Pentatonix este un grup vocal a cappella american faimos pentru aranjamentele sale complexe, pop, fără instrumente, bazate pe armonii vocale, beatbox (percuție vocală) și bassline-uri vocale, interpretând coveruri și piese originale, cunoscuți de la câștigarea concursului „The Sing-Off”. Grupul, originar din Texas, include membrii Scott Hoying, Mitch Grassi, Kirstin Maldonado, Kevin Olusola și Matt Sallee (în locul lui Avi Kaplan).Titlul piesei este o exclamație de bucurie și praise, folosită frecvent în rugăciunile și cântările religioase, în special în iudaism și creștinism, ca o formă de adorație a lui Dumnezeu.
8.Viva la vida” este o expresie în limba spaniolă care se traduce prin „Trăiască viața” sau „Să trăiască viața”.Expresia în sine este un îndemn la a te bucura de viață, a o prețui și a o trăi din plin.
9.Titlul piesei tradus din engleza înseamnă” A nu te da bătut”: a-ți susține punctul de vedere în fața opoziției.
10.Carol of the Bells” (Colinda clopoțeilor/clopotelor) înseamnă o faimoasă colindă de Crăciun, compusă pe o melodie populară ucraineană numită Șcedrîk (care se referă la o rândunică, un vestitor al noului an) și adaptată de Peter J. Wilhousky (care a scris versurile despre clopoței de Crăciun), devenind un hit internațional, cunoscută pentru sunetul său distinctiv de clopoței și apariții în filme precum „Singur acasă”.
Chiar dacă sunt „în floarea vieții”, muzica anilor ’70-’80 m-a atras întotdeauna și de fiecare dacă când am ocazia, o ascult cu placere. Dacă ar fi să fac un disc de 10 piese, ar arata cam asa (cu toate ca mi-a fost aproape imposibi sa aleg doar 10):
Titlul selectiei: „ECHOES UNCHAINED”
Piesa1- LOUIS ARMSTRONG- WONDERFUL WORLD (1967)- o mângâiere sonoră, o clipă de adevăr simplu: lumea e frumoasă, chiar dacă nu pare.
Piesa 2-QUEEN-BOHEMIAN RHAPSODY (1975)- o avalanșă de emoții și conflicte interioare în care fiecare schimbare de ritm te face să simți ca trăiești o dramă epică.
Piesa 3- GLORIA GAYNOR- I WILL SURVIVE (1978)- o forță interioară uriașă transpusă în muzică; te ridică și te face să simți că poți depăși orice.
Piesa 4- ERIC CLAPTON- WONDERFUL TONIGHT (1977)- o blândă contemplare a iubirii care te face sa simți fiecare gest și privire cu intensitate.
Piesa 5- KANSAS- DUST IN THE WIND (1977)- o amintire a efermității și a fragilității vieții spusă cu o frumusețe liniștitoare.
Piesa 6- SMOKIE-LIVING NEXT DOOR TO ALICE (1976)- nostalgie și ușoară tristețe, dar cu un ritm care te ține conectat la amintiri frumoase.
Piesa 7- BOB MARLEY- NO WOMAN NO CRY- o baladă sinceră și emoționantă care te face sa retrăiești momentele pierdute de iubire.
Piesa 8- CHRISTOPHER CROSS- SAILING (1980)- o evadare liniștitoare, ca o barcă plutind usor pe ape calme, mângâiată de razele blânde ale soarelui.
Piesa 9- BEE GEES- HOW DEEP IS YOUR LOVE(1977)- o întrebare și o declarație de iubire profundă, simțită în fiecare notă.
Piesa 10- ELTON JOHN AND KIKI DEE (1976)- un dialog muzical jucăuș plin de energie, ca doua inimi care se prind una de alta în pași de dans și își promit ca totul va fi bine.
Coloana mea sonoră:
1. Theodor Munteanu – Ghia Mou
Ascunsă în geanta de casete de la Electrecord a bunicului meu era și caseta cu muzică grecească de la Theodor Munteanu. Primele mele cuvinte au fost „mama”, „tata” și, mai apoi… „Ghemu”.
2. Technotronic – Pump Up The Jam
Pentru că așa am descoperit, pe la 5 ani, magnetofonul tatălui meu. Un Tesla B115 la care încă îmi mai ascult benzile vechi de peste 35 de ani.
3. Roxette – The Look
Și viața nu a mai fost la fel atunci când am primit cadou primul meu Walkman. Stăteam afară, cu caseta mea cu Roxette, și o ascultam până când bateriile 777 se terminau.
4. Michael Jackson – Black or White
Sufrageria unui foarte bun prieten care îmi era și unchi, o bibliotecă plină cu discuri, ziua de naștere a unui verișor și primul disc cu Michael… ce putea să iasă?
5. Elvis Presley – Jailhouse Rock
Și nimic nu a mai fost la fel! Am plonjat în muzica veche! Un drum județean printre vii, o Dacie 1310 și prima casetă cu Elvis Presley ascultată în mașină.
6. Vivaldi – Anotimpurile
Clasa a II-a, ora de muzică: învățătoarea intră cu un casetofon, îl pune pe catedră și dă play la o casetă. M-am îndrăgostit de muzica clasică.
7. Mozart – Eine Kleine Nachtmusik
Aveam Walkman-ul, plecam în prima excursie fără părinți, Iașiul mă aștepta, dar lipsea ceva. Voiam ceva clasic, m-am dus la magazinul de casete din oraș și mi-am luat un „Best Of”, la recomandarea tipei de acolo. Eu, Mozart și trenul – chimie la prima audiție.
8. Sash! – Adelante
Conștientizarea muzicii electronice; 14 ani și o combină muzicală de 40 de wați. Ce poate fi mai frumos decât să ai propria discotecă la tine acasă?
9. Guns N’ Roses – Don’t Cry
Iubiri și despărțiri, „băute” adolescentine și senzația că, fără dragoste, lumea nu mai are sens.
10. Jimi Hendrix – Hear My Train A Comin’
Pentru că acum câțiva ani, în Focșani, s-a întâmplat Festivalul de Blues. Piața Unirii, artiști din toate colțurile lumii și un sound nemaiauzit într-un oraș mic de provincie. Un melanj de blues, soul și jazz care a rezonat foarte bine cu sufletul meu.
Mulțumesc de oportunitatea acestui exercițiu. Cam asta e, în mare, coloana sonoră a filmului meu.
PLAYLIST – PORTAL TO ANOTHER WORLD
1. Helloween – forever and one, cea mai frumoasa piesa din tineretea mea
2. The doors – riders on the storm, prima piesa cu care am descoperit rock-ul
3. Metallica – unforgiven 2, poate cel mai bun remix al unei piese
4. Ensiferum – slayer of light, o piesa definitorie pt. subgenul viking metal
5. insomnium – drawn to black, mi se pare cea mai underrated piesa
6. Kalmah – hades, pentru cine vrea sa guste din growls cum se cuvine
7. Metallica – fade to black, dupa parererea mea al doilea cel mai bun cantec al formatiei
8. Shinedown – cut the cord, cel mai frumos mesaj din hardcore modern
9. Nine lashes – anthem of the lonely, aste e doar o preferinta personala datorata timbrului vocii
10. The qemists – run you, piesa cu un clip exceptional si una din cele mai bune piese clear voice.
Delia’s picks!
Im Mourning – Blood in the furrows (pentru că este o piesă foarte faină, de la o trupă prea puțin ascultată, de care toată lumea ar trebui să afle)
Orbit Culture – Sun of All (pentru că după mulți ani încă este piesa mea favorită a lor, un pic melancolică și nu așa rapidă cum au evoluat ca stil)
Lacuna Coil – In Nomine Patri (pentru ca după mai mult de 20 ani încă sunt relevanți și scot albume foarte enjoyable)
Dark Tranquility – Unforgivable (pentru că noul toboșar al lor poate și melodii rapide iar asta este pentru el)
Avatar – Bloody Angel (pentru că sunt super showmen și m-au impresionat sincer când i-am văzut live, deși nu sufăr clovnii)
Insomnium – Song of the Dusk (pentru că sunt definiția melodic death metal iar această piesă este superbă, mai ales datorită vocii lui Jani)
Omnium Gatherum – Blade Reflections (pentru că este o melodie aproape intergrală a lui Vanhala care are câte un solo de 2 minute în fiecare melodie)
MOL-Serf (pentru că este un shoegaze care sună extraordinar de bine și nu multă lume știe de ei)
Lord of the Lost – Loreley (pentru că este o bună introducere a acestei trupe care are piese de toate culorile)
Poets of the Fall- Daze (pentru că este foarte faină piesa asta, ritmată și ar încheia intr-o notă optimistă acest album)
DISC IMAGINAR: „Zăpada care nu minte” — 10 piese & explicații
1. Massive Attack – “Teardrop”
Introducere în atmosferă.
Melodia e ca o respirație în aer rece – fragilă, suspendată. Perfectă pentru a deschide „filmul”.
2. Olafur Arnalds – “Near Light”
Primele umbre ale speranței.
O piesă ce simte ca o lumină palidă care apare peste un câmp înghețat. Continuă starea, o elevează.
3. Ludovico Einaudi – “Experience”
Mișcare.
Aduce dinamism, ca și cum povestea pornește la drum. Ritmul pulsatoriu încălzește albumul fără a rupe atmosfera.
4. London Grammar – “Wasting My Young Years”
Melancolia matură.
Vocea penetrantă și mixajul aerisit dau o etapă de introspecție. O piesă emoțională.
5. alt-J – “Taro”
Schimbare de culoare.
Vine cu o textură complet diferită, de parcă peisajul se deschide. Piesa aduce exotism și pulsație.
6. Morcheeba – “Otherwise”
Relaxare și detensionare.
Un moment cald în mijlocul iernii albumului, un fel de foc de tabără emoțional.
7. Yello – “The Rhythm Divine”
Eleganță și dramatism.
Shirley Bassey + Yello = o întâlnire între epoci. Piesa aduce teatralitate pură, ca un spot de lumină aurie într-o cameră înghețată. Prima adevărată schimbare de temperatură a albumului.
8. Sting – “Fragile”
Momentul de liniște deplină.
O mică pauză a lumii. Piesa are calitatea rară de a opri povestea într-un punct de reflecție. O pauză în care rămâne doar respirația lumii. “Fragile” e un fel de ninsoare interioară: cade încet, uniform, și te obligă să păstrezi tăcerea pentru a auzi totul.
9. Pink Floyd – “Coming Back to Life”
Ridicare.
Piesa aduce revenirea la lumină. Solo-ul e exact „soarele” care sparge iarna poveștii. Chitara deschide cerul ca un soare care nu grăbește pe nimeni. Piesa marchează ieșirea din iarnă: lumina revine, timid la început, apoi cu o emoție care nu se poate imita.
10. Sigur Rós – “Hoppípolla”
Final optimist.
E un final de film. Bucurie, renaștere, curaj, lumină. Încheie cercul într-un mod memorabil. O explozie de lumină în slow-motion. Piesa te face să pășești prin zăpadă ca și cum ai învăța din nou bucuria. E finalul firesc al călătoriei: renaștere, curaj, copilărie.
Cred ca anul acesta a fost anul în care m-am întors în timp și am făcut cele mai nostalgice cadouri. Un walkman pentru fratele meu și caseta cu mixul 1 de piese din filmul Guardians of the Galaxy (Hooked on a feeling fiind piesa care rupe încă din primele secunde după ce îi dai play). O scrisoare trimisă prin poștă, o poză pusă într-o ramă. Am scos viața din telefoanele mobile și am făcut-o palpabilă.
Concursul vostru m-a inspirat și m-a făcut să trec mai multe amintiri în care am avut muzică pe fundalul sonor. Lista de mai jos e personală și chiar daca n-ajunge playlist pe Spotify, e playlistul celor mai dragi amintiri ale mele.
Selecția mea 10 pentru un disc – ediția Electromureș, se numește simplu – Memories
Toate piesele de mai jos au fost ascultate de mine, în diferite contexte, pe repeat, over and over.
1. Queen – Killer Queen – piesa asta, în varianta acapella, a mers pe repeat pe vechiul calculator din liceu în timp ce îmi scriam lucrarea de atestat la engleză, intitulată deloc întâmplător „Queen – A living legend”. Au trecut aproape 20 de ani de atunci, piesa rămâne printre preferatele mele. Are un je ne sais quoi care mă liniștește de fiecare dată.
2. Subcarpați – 84-85 – ador ritmul cu care începe și mi-e dragă tare pentru că era piesa preferată a tatălui meu. Subcarpați e trupa mea de suflet din România.
3. George Michael – Freedom – versurile asta: I won’t let you down, I will not give you up, Gotta have some faith in the sound, It’s the one good thing that I’ve got – mă ating direct pe suflet. Am încredere totală în sunetul creat de George, pe care l-am ascultat cel mai mult pe când locuiam acasă cu ai mei.
4. Like a stone – Audioslave – am facut cunoștință cu vocea lui Chris Cornell de când ne cânta Black Hole Sun cu Soundgarden. Dar Like a stone e piesa pe care am dus-o pe un stick, alături de multe altele, tocmai în America, când am lucrat acolo peste vara. Acolo am cunoscut-o pe Liv, care mi-e prietenă dragă și acum. Pe fundalul „Like a stone” ne petreceam puținele ore libere și lunile acelea de vară îmi aduc aminte de o stare unică de fericire pe care n-o mai pot retrăi, dar mă bucur că am trăit-o în acel moment.
5. Viagra Boys – Punk Rock Loser – de băieți am auzit prima oară în 2020 și de-atunci orice au scos am ascultat cu sete. Albumul lansat de ei anul ăsta e genial și greu mi-a fost să aleg o singură piesă. Dar am ales una mai „veche”, pe care am ascultat-o pe repeat împreună cu jumătatea mea mai bună, care a apărut în viața mea la scurt timp după ce i-am descoperit pe băieți.
6. Rammstein – Angst – pfuu, ce energie în cântecul ăsta! Și ce a tunat în toată casa cu el când s-a lansat. A fost genul de piesă care mi-a plăcut de la prima ascultare și care a rămas pe repeat câteva zile bune.
7. Vița de vie – Liber – e piesa pe care am cântat-o la final de a 12-a, când am făcut turul liceului. Gaudeamus igitur e overrated. La Zalău lucrurile se făceau diferit în anii 2000. Vița de Vie e printre formațiile mele preferate din România, iar Fenomental de la ei rămâne albumul meu de suflet – l-am cumpărat din alocație când era vândut într-o cutie ca de medicamente.
8. Blur – song 2 – soundtrack-ul nopților de weekend din Dieselul din Zalău. Știai că n-o să lipsească din playlist și știai că tot localul sare în sus pe refren.
9. Pisica neagră – Mircea Baniciu – e piesa pe care fac karaoke de fiecare dată când se ivește ocazia. Drept e ca nu mi s-a prea ivit ocazia, dar de 2-3 ori am încântat niște timpane. Voce n-am, dar noroc cu piesa că e atât de veselă încât nici nu mai contează cine-o cântă. În plus, iubesc pisicile negre, am avut și eu una. O chema Rodica.
10. Fatboy Slim – Don’t let the man get you down – piesa asta e un moment pentru mine. În mașină cu mama, vine la rând piesa asta. N-o mai auzise niciodată. Și începe să dea din cap. Am mai ascultat-o împreună încă o dată. Și încă o dată. Și încă o dată.
Și mă opresc la acestea 10, primele care mi-au venit în minte.
Mulțumesc, revista Sunete și Electromureș, că mi-ați oferit ocazia să trec prin amintiri într-o manieră muzicală!
Bruce Springsteen – Hungry Heart
Start perfect pentru orice drum: curge simplu și te pune în mișcare.
Tom Petty – Free Fallin’
Un imn al libertății, numai bun pentru zonele în care șoseaua pare nesfârșită.
The Killers – Read My Mind
Piesa care transformă orice oraș traversat pentru prima oară într-un film.
Fleetwood Mac – Dreams
O senzație de briză caldă, cu un groove care te face să încetinești puțin.
Kings of Leon – Back Down South
Te mută instant într-o zonă rurală imaginară, cu apusuri lungi și lumini portocalii.
John Mayer – Wildfire
Păstrează vibe-ul optimist și te energizează fără să te agite.
Vance Joy – Riptide
Momentul în care te surprinzi cântând fals, dar fericit.
Sheryl Crow – Soak Up the Sun
Perfectă când te lovește senzația de vacanță spontană.
Coldplay – Adventure of a Lifetime
O doză de adrenalină pozitivă înainte de final.
Eagles – Take It Easy
Închide cu un zâmbet și cu sentimentul că drumul poate continua oricând.
Cigarettes After Sex – Apocalypse
Liniște densă, ca un suspin lung care dă tonul întregii nopți.
Lana Del Rey – Mariners Apartment Complex
O melancolie elegantă, perfectă pentru momentele în care îți vin în minte toate întrebările.
Rhye – Open
Atemporală, aproape palpabilă prin simplitatea ei senzuală.
Arctic Monkeys – No. 1 Party Anthem
Paradoxal de lent și ironic, ca o ultimă petrecere în care nu se dansează.
Sade – No Ordinary Love
O mătase sonoră ce se pliază pe orice stare intensă.
London Grammar – Wasting My Young Years
Atinge fix locurile sensibile, fără să pară dramatică în exces.
Lorde – Writer in the Dark
Confesivă, imperfectă, dar puternică — ca un jurnal deschis.
The National – I Need My Girl
O dorință rostită în șoaptă, cu maturitate și tandrețe.
Mazzy Star – Fade Into You
Te face să simți timpul cum se dilată, ca un vis care se topește lent.
Nick Cave & The Bad Seeds – Into My Arms
Între rugăciune și declarație, închide noaptea cu o lumină caldă.
„Electric Pulse pentru Zile în Care Ai Nevoie de Combustibil” ar fi titlul pentru întregul disc
Daft Punk – Harder Better Faster Stronger
Imediat îți dă impresia că poți rezolva orice task.
The Chemical Brothers – Go
Te ridică din scaun fără discuții — ritm impecabil.
The Prodigy – Omen
O lovitură de energie pură; explodează exact cât trebuie.
Justice – D.A.N.C.E.
Un vibe jucăuș, numai bun pentru a te scoate din rutina apăsătoare.
Fatboy Slim – Right Here, Right Now
Îți amplifică impulsul de „hai să începem odată”.
Gorillaz – Feel Good Inc.
Combinația perfectă între cool, funky și puțin cinic.
LCD Soundsystem – Daft Punk Is Playing at My House
Te face să râzi singur și să vrei să repeți piesa.
Röyksopp – Eple
Un electro-delicat, ca o gură de aer proaspăt după intensitate.
Caribou – Odessa
Creează o stare de flux, ideală pentru concentrare energică.
Moby – Porcelain
Un final calm, dar încă plin de vibrație, ca un cooldown necesar.
Salutări ElectroMureș și revistei Sunete.
Pentru această competiție m-am decis să fac un playlist intitulat „O călătorie în lumea muzicii electronice britanice din 10 perspective”. Fiecare perspectivă este una din cele 10 piese pe care le-am selectat pentru acest playlist:
1. Depeche Mode – „Dream On” (2001)
Am ales această piesă pentru că face parte de pe albumul „Exciter”, un album cu foarte multa muzică care variază de la muzică electronică la downtempo și până la synth-pop-ul clasic al formației. De asemenea albumul „Exciter” este produs cu ajutorul lui Mark Bell, cel mai longeviv membru al celebrului proiect de muzica electronică britanic LFO.
2. The Streets – „Has It Come To This” (2001)
Este o piesă de muzică Hip-Hop însă instrumentalul acestuia abordează un stil de muzică electronică specific Marii Britanii intitulat UK Garage. Piesa face parte de pe albumul „Original Pirate Material” care este considerat unul dintre cele mai iconice albume britanice ale anului 2002.
3. Plaid – „Eyen” (2001)
O piesă downtempo instrumentală ce se încadrează în categoria de muzică electronică IDM (Intelligent Dance Music), un gen de muzică ce a luat naștere în Marea Britanie prin intermediul celebrei case de discuri de muzică electronică britanice „Warp Records”.
4. DJ Rap – „Good To Be Alive” (1998)
DJ Rap (pe numele ei adevărat Charissa Saverio) este considerată cea mai cunoscută producatoare de muzică Drum & Bass din Marea Britanie. Însă piesa selectată pentru acest playlist este una downtempo dar vocală de pe albumul „Learning Curve”, singurul ei album care abordează stiluri de muzică mai variate printre care rock, hip-hop și Leftfield (un gen de muzică electronică britanică, creată de formația cu același nume)
5. Radiohead – „Bloom” (2011)
Deși Radiohead a început ca trupă rock, la începutul anilor 2000 au lansat albumele „Kid A” și „Amnesiac” pe care au inclus în principal muzica electronică influențată după Aphex Twin și Autechre. Formația a continuat cu stilul abordat atunci și pe albumul „The King Of Limbs”, un album cu muzica electronică experimentală și abstractă.
6. Jamie XX feat. Romy – „SeeSaw” (2015)
Jamie XX și Romy sunt doi membrii ai formației britanice The XX, însă această compoziție a fost lansată cu Jamie Thomas Smith ca autor principal în discografia lui solo. Piesa face parte de pe albumul „In Colour” care abordează stiluri muzicale precum Downtempo, House și UK Garage într-un mod mai modern.
7. Higher Sense – „Cold Fresh Air (Remix)” (1994)
O piesă de Drum & Bass cu influențe Jungle, ambele stiluri de muzică fiind originale din Marea Britanie. Varianta remixată și-a făcut apariția ca vinil single prin intermediul casei de discuri britanice de muzică Drum & Bass intitulată „Moving Shadow”
8. Squarepusher – „Dark Steering” (2012)
La inceputul anilor 2010, Tom Jenkinson (cunoscut sub pseudonimul Squarepusher) a adoptat un nou stil de muzică electronică destul de diferită față de toate albumele precedente. In 2012 a lansat albumul „Ufabulum”, un album cu muzică electronică cu genuri precum IDM și Future Jazz. Albumul se caracterizează ca fiind un album cu muzica futuristică, fapt indicat prin denumirea primei piese de pe tracklist „4001” însă pentru acest playlist am ales piesa „Dark Steering” pentru că aceasta a fost lansată ca single.
9. The Prodigy – „Voodoo People (Pendulum Remix)” (2005)
The Prodigy va rămâne în istoria muzicii electronice una dintre cele mai bune proiecte de muzică electronică cu foarte mult breakbeat din Marea Britanie. Piesa pe care am selectat-o pentru acest playlist este „Voodoo People” însă am ales varianta remixată de Pendulum pentru că aceasta mi-a placut cel mai mult. Această variantă este una de Drum & Bass specific anilor 2000.
10. Boards Of Canada – „Dayvan Cowboy” (2005)
Boards Of Canada este un duo britanic de muzica electronică ambientală și cu foarte mult sampling, fiind una dintre cele mai esențiale și iubite proiecte de muzica electronică din istoria casei de discuri Warp Records. Pentru acest playlist m-am decis să aleg piesa „Dayvan Cowboy” de pe albumul „The Campfire Headphase”. Este o piesă intrumentală de muzică electronică downtempo cu puține influențe de IDM (deși este considerată o piesă de relaxare, nu de dans). Am ales această piesa pentru că mie personal aceasta este preferata mea din toata discografia trupei. De asemenea este și primul single al formației care a beneficiat de un videoclip muzical, acesta fiind distribuit inițial în 2006 pe un DVD promoțional care s-a dat împreună cu achizițiile pe CD al EP-ului „Trans Canada Highway”.
10 Melodii frumoase vechi si noi:
Cocky Mazzetti – La Domenica (1963)
Matia Bazar Ti sento (1986)
Rodrigo Leão & Lula Pena – Pasión (2000)
Iva Zanicchi – Come ti vorei (1965)
Ornella Vanoni – L’Appuntamento (1970)
Edith Piaf – La foule (1957)
Amy Winehouse – Back To Black
Adele – Rolling in the Deep
Cock Robin – Just around the corner
Texas – I don’t want a lover
Titlu disc: Romantic
1. Paul McCartney – This never happened before (piesa din filmul “The Lake House”, aminteste de emotia noua a dragostei la inceput)
2. The knife – Pass this on (o piesa indie/alternative visatoare si oscilanta, despre o dragoste imaginata)
3. Tom Odell – Make the moment last (E o piesa din 2013 care imi aduce aminte de inceputurile invaluite de incertitudine, cand tot ce vrei e sa lasi indoielile pentru mai tarziu si sa te gandesti doar la prezent)
4. Jack Savoretti – Candlelight (Despre dragostea care se abandoneaza total)
5. Bob Dylan – Emotionally yours (inconfundabilul B Dylan, cu o piesa de neuitat)
6. Ottis Rush – I can’t quit you baby (cand stii ca ai gasit ce cautai)
7. Joshua Radin – You got what I need (Despre ce inseamna sa fii inteles si acceptat)
8. Taken by Trees – Only yesterday (Despre dorul acela extins dupa persoana iubita, care nu trece decat cand va reintalniti)
9. Duffy – When I need you (O alta piesa plina de emotie si traire, despre amintirea persoanei iubite)
10. Moby – The sky is broken (un poem despre dorinta)
Titlu: I need to get away
1. Fleetwood Mac – „The Chain”
E piesa pe care o asculți când simți că ai acumulat prea multă tensiune și vrei să alergi sau să urli.
2. Neil Young – „Heart of Gold”
Te face să te simți împăcat cu faptul că încă îți cauți locul în lume.
3. Mumford & Sons – „The Cave”
Pentru speranță. E piesa care îți spune: „Gata, mă ridic și o iau de la capăt”.
4. Led Zeppelin – „Ramble On”
Iți face poftă de ducă. Te face să te visezi într-o aventură, plecând undeva departe, fără destinație anume.
5. Eddie Vedder – „Society”
Pentru momentele când te-ai săturat de oameni, de agitație, de facturi și de reguli.
6. The Lumineers – „Sleep on the Floor”
Te face să te gândești la cum ar fi să te urci în mașină și să nu te mai uiți înapoi.
7. Creedence Clearwater Revival (CCR) – „Have You Ever Seen The Rain?”
O pui când ești cu prietenii la un pahar sau când conduci pe un drum de țară.
8. Kaleo – „Way Down We Go”
E piesa perfectă de ascultat noaptea, când te simți ca personajul principal dintr-un film polițist sau dintr-un serial plin de mister.
9. Fleet Foxes – „Mykonos”
Te deconectează complet de realitate. Când o asculți, parcă plutești.
10. Tracy Chapman – „Fast Car”
E despre visul că într-o zi o să fie mai bine, că o să scapi de greutăți. Îți pune un nod în gât, dar în același timp te vindecă.
Titlu: „The Commuter’s Fever Dream”
1. Panic! At The Disco – „Don’t Threaten Me with a Good Time”
E genul de piesă pe care o ascult când merg pe jos și mă prefac că sunt într-un film. Pur și simplu mă face să mă simt bine și să uit de griji.
2. All Time Low – „Dear Maria, Count Me In”
Nu știu de ce, dar îmi vine să urlu refrenul de fiecare dată când o aud. Mă simt plină de energie când o ascult, chiar dacă sunt ruptă de oboseală.
3. Set It Off – „I’ll Sleep When I Am Dead”
O pun când sunt grăbită și simt că nu am timp de nimic. Mă agită în cel mai bun mod posibil și mă face să mă mișc mai repede.
4. Set It Off – „Wolf in Sheep’s Clothing”
Îmi place maxim vibe-ul ăsta de personaj negativ. E perfectă când sunt nervoasă pe cineva și n-am chef de discuții cu nimeni.
5. Mad Tsai – „Killer Queen”
Are un sunet super interesant și mă scoate imediat din plictiseală. Mă simt puțin rebelă când o ascult, chiar dacă stau cuminte pe scaun.
6. Nickelback – „She Keeps Me Up”
E ritmată și îmi vine să dau din cap pe ea, chiar dacă se uită lumea la mine. E fix ce trebuie ca să rămân trează pe drum.
7. Maria Mena – „It Took Me By Surprise”
Are ceva ciudat care îmi place la nebunie și nu mi-o pot scoate din cap. O ascult pe repeat și sunt total deconectată de tot zgomotul din jur.
8. Måneskin – „Honey (Are U Coming?)”
Îmi dă o stare de parcă aș pleca undeva departe, nu spre casă sau școală. E super energică și sunt binedispusă instant când începe.
9. Sub Urban – „Cradles”
E o piesă destul de dubioasă, dar într-un sens bun. Mă ajută să ignor lumea când sunt stresată sau e prea aglomerat.
10. Mother Mother – „Hayloft II”
Îmi place că e agresivă și are multă forță în ea. Mă simt mult mai motivată și mai trează înainte să ajung la destinație.
Titlul selecției: From the heart
01. Pink Martini ft. Storm Large – Amado Mio
02. Jeff Buckley – Lover, You Should’ve Come Over
03. Sade – Paradise
04. The Black Keys – Weight of Love
05. Depeche Mode – It’s No Good
06. Etta James – A Sunday Kind Of Love
07. Blur – Tender
08. Dalida – Love In Portofino
09. Common Saints – Summer Sun
10. Iyeoka – Simply Falling
01. Pink Martini ft. Storm Large – Amado Mio
Intro-ul acesta prezintă iubirea ca stare, oferă un moment intim, o chemare. Îmi place foarte mult că nu ne vorbește direct despre iubire, ci ne-o arată prin muzica de cabaret și jazz, prin limbaj și prin acest amestec de șoaptă și vulnerabilitate. Este deci, o invitație să asculți mai mult și să dansezi.
02. Jeff Buckley – Lover, You Should’ve Come Over
Melodia vorbește despre importanța de a fi prezent în iubire. Îmi place că nu este totul organizat în această melodie, explică faptul că sentimentele nu sunt mereu ușor de controlat și că uneori iubirea nu așteaptă. Haosul din piesă subliniază greutatea sentimentelor și luciditatea cu care tratăm fiecare moment.
03. Sade – Paradise
Paradise este iubirea sigură. Cred că este cel mai minunat lucru să primești și să oferi confort și încredere. Piesa nu înceacă să impresioneze ci doar să afirme frumusețea unei iubiri stabile, mai ales că avem acest ritm constant. Îmi place bucuria calmă și echilibrată dată de versuri și de vocea ei.
04. The Black Keys – Weight of Love
De fiecare dată când ascult piesa aceasta mă impresionează profunzimea și tensiunea dată de instrumental. Vocea lui Dan vine ca o surpriză și o potrivire perfectă aici. Melodia vorbește despre dorința de iubi chiar dacă nu mai funcționează. Toate inflexiunile și sunetul progresiv reflectă presiunea unei iubiri neclare. Este genul de melodie care devine mai frumoasă cu cât o asculți mai mult.
05. Depeche Mode – It’s No Good
Melodia mea preferată de la Depeche Mode. Eu văd melodia ca o siguranță în propiile sentimente, ca o iubire intensă răbdătoare care poate că exprimă obsesie. Nu este un refuz al iubirii, ci o lamentație. Parcă se așteaptă momentul în care cealaltă personă va recunoaște aceleași sentimente de iubire. Îmi place ritmul hipnotic și misterios din această melodie.
06. Etta James – A Sunday Kind Of Love
Melodia vine ca o pauză în acest disc. Vocea artistei este caldă și plină de speranță. Siguranța că undeva există o iubire liniștită, autentică și ideală este vizibilă în fiecare notă. Îmi place această asumare a sentimentelor și această dorință puternică exprimată.
07. Blur – Tender
O melodie despre intiminate. Cred că trezește un conflict interior de sentimente. Prezintă o dorință arzătoare de a deține o iubire blândă, care iartă, care ascultă, numai că dorința se ciocnește adesea cu gândurile negative. Tender devine un moment de reflecție pe acest disc. Îmi place foarte mult corul pentru că îndeamnă subtil să nu ne temem de vunerabilitate.
08. Dalida – Love In Portofino
O melodie care conturează o iubire nostalgică, trăită ca prin vis. Îmi place că melodia ne aduce eleganță și un aer cinematic, iubirea subliniază aici un loc în care te tot întorci cu gândul. Într-un loc unde retrăiești iubirea chiar dacă poate nu mai există în prezent.
09. Common Saints – Summer Sun
O melodie indie-pop și o introducere într-o atmosferă ambientală. Ritmul lent construiește o senzație de relaxare, iar instrumentalul accentuează un moment de lumină: ne arată că sentimentele de iubire pot fi simple și plăcute
10. Iyeoka – Simply Falling
Ultima piesă de pe disc transmite emoția pură și sinceră. Este momentul de pe disc în care ascultătorul simte că iubirea nu trebuie forțată, ci poate fi exprimată sincer și fără teamă. Discul se încheie aici pentru că această piesă nu oferă răspunsuri, ci deschidere.
Titlu: Te pROg frumos
…Adică te rog să asculţi acest prog rock românesc fain 😀 Titlu cheesy? Yes.
Dar e atâââââââââââât de multă muzică glorioasă, gândită, simţită, cu fler şi meşteşug alcătuită, e păcat de ea! Hai să o descoperim! (Şi să mai ascultăm şi albume cap-coadă, să parcurgem un traseu coerent aşa cum l-a gândit artistul).
Eu de vreo lună jumate explorez discografiile trupelor româneşti actuale şi e o adevărată revelaţie. Se face treabă bună! Avem talent, avem oameni cu skill. Tare mult mi-aş dori să capete mai multă vizibilitate.
Adaug că pentru mine prog (rock/metal progresiv) nu înseamnă atât un stil muzical cu anumite trăsături fixe, ci un tip de gândire, o anumită abordare a muzicii: una în care deciziile sunt căutate, luate deliberat, nu doar din inerţia dată de reflexele stilistice ale (sub)genului muzical în care sălăşluieşte, de obicei, trupa / artistul cu pricina.
Piese un pic mai elaborate, unde îşi fac loc să respire şi mişcări armonice mai inedite, linii melodice mai sofisticate, ritmuri uneori neaşteptate, instrumentaţie & detalii timbrale captivante… şi compoziţii care te scot din rutină.
Nu mai e nevoie să zic de versurile deştepte, care par o constantă a scenei muzicale alternative româneşti.
Şi, bineînţeles, toate aceste ,,detalii tehnice” servesc unui scop mai înalt: atmosferă, emoţie, mesaj.
pROg înseamnă culoare, aventură, lumi imaginare la care te reîntorci şi descoperi lucruri noi.
Am evitat ,,hiturile”, semi-intenţionat: 1. Că le ştim; să mai auzim şi altceva, mai ales că merită :), 2. Astea sunt piesele care m-au impresionat pe mine.
Ca stare avem un pic de varietate: introspectiv, energic, misterios, dramatic.
Descrierile nu sunt scurte, că am avut mai multe de zis. Şi, mai mult decât să mă calific la acest concurs, mă interesează să comunic unor posibili ochi interesaţi 😀
01. byron – Acasă
E o piesă bună pentru deschidere – nu degeaba chiar cu ea se deschide albumul ,,Nouă” (pe care, evident, îl recomand călduros).
Orchestraţia şi felul în care se desfăşoară piesa îţi dau senzaţia că decolezi.
Îmi place traseul un pic plimbăreţ al liniei melodice vocale, care e mai ,,altfel” şi ca frazare. Apreciez şi progresia acordurilor. Apoi, dacă eşti atent, vezi că e în măsura de 5/4 – n-am prea întâlnit măsura asta într-un tempo mai lent.
De ce merită exploraţi: pfuai, songwritting brici, bogăţie pe diferitele paliere muzicale, decizii interesante şi un parametru care îmi atrage atenţia rar spre deloc la alte trupe: linia melodică! Fraze gândite, interesante, care te conduc pe drumuri ne-bătătorite.
A, şi această celebrare a limbii române care este dicţia (şi poezia) lui Dan Byron; iată, aşa se vorbeşte româneşte: ca muşcând dintr-un măr! (Din punctul meu de vedere, ar trebui să se înveţe la şcoală piesele astea, că dicţia a cam luat-o pe câmpii în ultimii ani, dar asta e altă discuţie…).
02. Mădălina Pavăl – Fuga iuga
Poate e o alegere mai neortodoxă – dar vreau să recomand albumul ăsta minunat (purtând acelaşi titlu), cu o orchestraţie tare frumoasă şi cu fir auriu de folclor ţesut într-o tapiserie proaspătă. Dacă ne place Phoenix, nu văd de ce nu ne-ar plăcea şi ce face Mădălina Pavăl 😀 Există uşoare elemente rock, dar foarte light, da. Mini-secţiunile contrastante, motivele muzicale pline de viaţă, orchestraţia – cred că o recomandă pentru această listă de… prog alternativ 🙂
03. Amphitrio – Lynx (feat. Nicu Patoi)
Tinerii din acest trio de jazz sunt nişte muzicieni de toată isprava – sună fain albumele, da, însă live sunt DE NERATAT. Serios. Au multă efervescenţă, culoare şi sunt foarte bine pregătiţi; avem aşa: Andrei Petrache, clape (a absolvit Compoziţia clasică la UNMB şi în spaţiul muzicii clasice contemporane e la fel de grozav; acum studiază dirijatul de orchestră!), Mike Alex, chitară-bas şi contrabas – îl auzi în mai multe configuraţii; Philip Goron, tobe & percuţie… desigur, cum îi şade bine unui toboşar de jazz, e de asemenea angrenat în mai multe proiecte.
Tare mult îmi place partitura fiecăruia! Al treilea album, Timelines, îmbină jazzul fresh cu sonorităţile rockului progresiv. Cred că preferata mea e Shadows of the Wolf trail, însă pentru acest playlist mi s-a părut mai potrivită Lynx; îşi face fabuloasa apariţie şi Nicu Patoi, cu o chitară electrică… nutritivă pentru suflet 😀
04. Robin and the Backstabbers – Broken High Heels
O alegere poate extra-subiectivă, dar mi se pare una din cele mai interesante piese ale lor, deşi muzical e destul de straightforward. Întâmplător sau nu, e şi una din puţinele lor piese în tonalitate minoră (pe strofă, cel puţin; refrenul e mai ambiguu). Rifful ăla de chitară e un pic opethian / porcupinetreeian (ha) şi e delicios. Poate mai mergea dezvoltată – am senzaţia asta cu mai multe piese ale lor… să fi durat mai mult.
,,Am văzut cu ochii mei, am trăit cu viaţa mea”.
(mai menţionez două favorite: Dansează, Salomee; Pasta de dinţi sau mii de ani de mâine).
05. byron – FMR
Da, ei ‘rulează’ pe acest playlist. L-aş putea face numai cu piesele lor, hehe…
Prefer alte versuri pe albumul ăsta (de exemplu pe cele din minunata ,,Fericţi mereu”: ,,Ce-ar fi să prindem un loc undeva la fereastră / Verdele crud să-l strivim între gene”… De tatuat 🙂 Ce sărbătoare a limbii române! Ce cuvinte delicioase şi crocante). FMR, ca mare parte din albumul Efemeride, e un fel de memento mori.
Ca şi pentru alte piese ale lor, songwritingul străluceşte. Primim o linie melodică foarte atentă, cu un traseu interesant, care aterizează, la final de frază, într-un loc uşor neaşteptat şi ambiguu. Lejeritatea aproape visătoare dpdv muzical a strofei (în pofida direct-mormântalelor versuri… sau taman ele explică starea de serenitate) e contracarată de un refren în care instrumentaţia intră – BAM! – izbindu-te cu bogăţia ei sonoră dar şi cu buchetul armonic al straturilor vocale suprapuse; sunt nişte detalii acolo care parcă se asimilează treptat, cu fiecare ascultare. Ce să mai zicem de chitara-BAS! Superbă prezenţă – şi pe deplin-simţită; un dans absolut savuros, în contrapunct cu acordurile clapelor.
Într-un fel mă oftic că n-am scris eu piesa asta…
E un yin/yang, o suprapunere de întuneric şi lumină, un senviş al dualităţilor: sobrietatea funerară şi umorul şugubăţ, uşurătatea (ne)fiinţei şi ,,heaviness”; între ele, Împăcarea.
06. Pinholes – Scriu, rescriu, tremur
Ne topim încet spre ritmuri mai aşezate şi spre dilatarea minţii. E o muzică de stare, hipnotică… de ascultat pe-ntuneric.
Nu se-ntâmplă aşa multe în piesa asta, însă o văd foarte bine pe un album cu piese mai progresive, întrucât atmosfera mă duce un pic cu gândul nu doar la ne-progul Deftones pe variantă mai soft, ci şi la A perfect circle sau Anathema în vremea ,,A fine day to exit” şi ,,A natural disaster”. Zic că merge pe orice playlist cu ,,vampire music”.
Simţeam nevoia să mai dureze şi să ne treacă prin niţel distors mai încolo, dar o ador îndeajuns încât să o menţionez şi aşa cum e.
07. Paul Tihan – Linii subţiri
Tânărul ‘cesta e una din revelaţiile mele pe anul ăsta. Un glas sfâşietor, cu care sculptează fiecare notă încărcată de emoţie, versuri minunate, îmbibate-n poezie, cu nişte imagini care mă izbesc în tâmplă şi prind rădăcini în imaginaţie. Ne amintim de Luna amară, cu siguranţă. Compoziţiile sunt alcătuite cu atenţie şi descopăr tot felul de detalii ,,plantate” pe-acolo.
Piesa începe mai aerisit, dar acumulează forţă şi întunecimi pe parcurs; mie mi-a amintit un pic de Leprous.
Îmi place gama stilistică deschisă pe care o abordează Paul Tihan – şi faptul că are în trupă şi un violoncelist!
,,În lumile tale zideşte-mi un timp”.
P.S.: El compune tot, inclusiv instrumentaţia. (Mai recomand Răsărit – varianta acustică, chitară şi violoncel; Noile căderi, Nu spune nimănui feat. Andra Andriucă, Când taci… pe toate, sincer).
08. The Mono Jacks – Un semn
Drama prinde aripi. Trigger warning: anxietate. Doru Trăscău intră în detalii… descriind succesiunea senzaţiilor unui atac de panică. Starea se acumulează aşa frumos în piesa asta. Îmi place mult legănarea major-minor, o instanţă mai rară în care The Mono Jacks ,,experimentează” un pic cu o mişcare armonică o idee mai aventuroasă. Una din cele mai expresive şi emoţionante voci din rockul românesc actual, dacă nu chiar cea mai (ok, pentru mine împarte locul 1 cu Paul Tihan 🙂 ).
09. byron – În infern
Hai că aici avem prog în toată regula 🙂
De obicei pot descrie muzica în oricâte cuvinte, dar aici sunt depăşită. Doar ascultaţi.
Ceva superb şi puternic (mai ales ca încheiere a albumului Efemeride, cel mai recent al lor, care e ceva special, de ascultat dacă apreciaţi culoarea muzicală, versurile smart, instrumentaţia ofertantă, liniile melodice bine gândite…). Tare, tare mult mă bucur că avem în muzica românească aşa ceva.
Meşteşugul de songwriting e prezent la datorie. Iar rifful de la pian e perfect 🙂 E şi o rază de lumină în întunericimile dense ale piesei, şi o întrebare şi o sentinţă… Momentul acela mai visător de pe la minutul 6 îmi sună a Goldfrapp un pic.
Finalul e… ce să mai zic. M-a emoţionat. E un sunet lung (de fapt un conglomerat de sunete)… A life. 🙂
10. Robin and the Backstabbers – M E C A N I C A F I N Ă
Parcă nu se cade să ne oprim chiar în infern, aşa că tranziţionăm spre final cu fineţea mecanicilor de la RATB 🙂 Cu soundscape-urile lor onirice.
Măscuzaţ că iar menţionez de-al de Opeth şi Porcupine tree, dar au ei acolo nişte sonorităţi destul de particulare, pe care dacă le aud în vreun fel prin alte părţi, trebuie să le menţionez… de bucurie! Nu e vorba de ceva identic, nicidecum; ci de împărtăşirea anumitor sensibilităţi armonice, melodice.
E o stare de ,,topindu-se” şi aici, armoniile (da, parametrul meu cel mai de interes) sunt tare faine.
,,Stai, stai, stai, unde pleci / ia-ţi partea cea mai bună, uite norii cum se-adună…
…Mecanica cerească scrâșnind de la-nălțime / și zâmbetul tău tăind prin mulțime”.
Ca bonus, propun pentru ascultare şi Dora Gaitanovici – Luna. Partea de pian (printre altele) e minunată.
Dacă citeşte cineva, aştept sugestii privind alte piese care se potrivesc la tema asta! Abia aştept să mai descopăr.
Salutari!
Am denumit acest playlist ‘Good VibeZ’ :
1.Gorillaz – Feel Good Inc.
Deschidem playlist-ul cu o melodie rap / rock-alternativ ajunsa hit la inceputul anilor 2000 si ‘interpretata’ de trupa virtuala Gorrilaz (infiintata de Damon Albarn si Jamie Hewlet). Mesajul piesei? Superficialitatea societatii moderne. De ce e memorabila? Refrenul si, desigur, acel ras ‘malefic’ specific trupei ‘De La Soul’
——
2.Kaoma – Bantu
O alta piesa celebra din repertoriul trupei Kaoma, renumita in special pentru hit-ul Lambada. Mi-a ramas intiparita melodia respectiva atunci cand ascultam diverse casete in masina in timp ce mergeam cu familia in vacanta (mentionez si piesa ‘Paradisio’ cu aceasta ocazie :D)
——
3.Fly Project, Tom Boxer, Anca Parghel – Brasil
Ramanem tot pe zona latino, dar cu influenta house. HIT in 2008, aceasta piesa compusa de Tom Boxer, Tudor Ionescu & Dan Denes (Fly Project) si regretata Anca Parghel putea concura (din pct. meu de vedere) in Selectia Nationala Eurovision Romania fara probleme (an in care ne-au reprezentat tara Nico & Vlad cu ‘Pe o margine de lume’)
——
4.Moby – Lift me up
O piesa energizanta, motivatoare, care a ajuns chiar si in diverse productii publicitare sau cinematografice (daca nu ma insel, a fost chiar si intr-o reclama romaneasca la un brand de apa)
——
5.Bob Sinclar – World, hold on
Imn al muzicii house, cu un mesaj despre pace si unitate, a ramas memorabila si datorita videoclipului in care un baiat, alaturi de cainele lui, isi imagina cum salveaza planeta.Videoclipul include si stop-motion-uri cu jucarii care-l ajutau pe copil, o tehnica interesanta pentru acea perioada
——
6.Chama – El Meneaito
Piesa de nelipsit la multe petreceri din anii ‘90-2000. Aceasta melodie este speciala inclusiv pentru cei care au participat la recordul mondial obtinut la Bacau in 2006 pentru cele mai multe persoane care au dansat in acelasi timp pe un cantec specific
——
7.Zaz – Je veux
O piesa de stare de bine, cu influente de jaz si swing, boema, care transmite energie pozitiva
——
8.Alabina & Ishtar – AlabinaUn simbol al dansurilor orientale pe care sigur l-ati intalnit in cluburi sau diverse telenovele
——
9.Deee-Lite – Thank U Everyday
Trupa cunoscuta pentru piesa ‘Groove is in the heart’, ‘Thank U Everyday’ continua traditia de a aduce piese pline de energie si optimism
——
10.Franz Ferdinand – Take Me Out
Incheiem acest playlist cu ‘batai de picioare’, exact cum o fac baietii scotieni de la Franz Ferdinand cu aceasta melodie indie rock mai atipica anilor 2000, din cauza schimbarii de tempo si a structurii piesei in sine
1. Michael Jackson – Beat It
O piesă extrem de energică, cu influențe rock puternice și un solo de chitară celebru (Eddie Van Halen), mesaj anti-violență și ritm exploziv.
2. AC/DC – Back in Black
Un imn al rockului dur, cu riff-uri simple, puternice și o energie constantă care te prinde imediat.
3. Queen – Don’t Stop Me Now
Una dintre cele mai optimiste și energizante piese rock, celebră pentru tempo-ul rapid și atmosfera de libertate totală.
4. Bon Jovi – You Give Love a Bad Name
Hit emblematic al anilor ’80, cu refren exploziv și un sound rock accesibil și plin de energie.
5. The Rolling Stones – Start Me Up
O piesă ritmată, cu groove contagios și un vibe energic, perfectă pentru a ridica moralul.
6. Guns N’ Roses – Welcome to the Jungle
Intensă și agresivă, piesa debutează memorabil și menține o tensiune rock constantă.
7. Red Hot Chili Peppers – Can’t Stop
Funk-rock energic, cu ritm alert și o combinație vibrantă de chitară și voce.
8. Nirvana – Come As You Are
Mai controlată decât Smells Like Teen Spirit, dar cu o energie alternativă constantă și un refren hipnotic.
9. Aerosmith – Walk This Way
Un mix de rock clasic și atitudine rebelă, recunoscut pentru ritmul său antrenant.
10. Van Halen – Jump
Extrem de dinamică, cu sintetizatoare iconice și un refren care te face să te miști instant.