Stefan Zaharescu este booking agent și director artistic pentru Rockstadt Extreme Fest, DJ și fondator al conceptului de party Fu(n)king With The 90s, iar ocazional a fost sau este în continuare booking agent pentru cluburi precum Quantic, Rockstadt, Kruhnen Musik Halle sau /FORM Space.
Iată care sunt cele 10 piese pe care Stefan Zaharescu aka Buvnitz le-ar pune pe un disc.
1. Mos Def – Know That
Albumul Black On Both Sides e la mare concurență personală cu Nas – Illmatic pentru cel mai bun disc din istoria muzicii hip hop. Deși cred că Mos Def este mai conceptual și mai vocal în a folosi muzica drept o platformă pentru adevaratele probleme ale comunităților și inegalităților rasiale. În egală măsură un muzician, compositor, poet, actor și activist.
2. Fleetwood Mac – Silver Springs
Trupa asta are una din cele mai dificile și frumoase povești din istoria muzicii și chiar mă mir că nu am avut până în ziua de azi un film autobiografic. Iar Rumours este, inconstestabil, în top zece ale celor mai bune albume ale omenirii. Schimbul de priviri dintre Lindsey Buckingham și Stevie Nicks pe varianta live, înregistrată în 1997, vă trimite fiori pe șira spinării preț de secole de acum înainte.
3. Ishome – Ken Tavr
În căutarea mea disperată pentru viniluri, marele regret e că Ishome nu a scos niciodată această capodoperă pe vinil. Și cu toată situația din Rusia, este putin probabil să apară vreodată. Un album de muzica electronică, meticulos compus și cu numeroase straturi și influențe muzicale. Ce m-a impresionat este totodată atmosfera directă, foarte distinctă a Europei de Est.
4. Funeral Mist – In Here
O piesă și un album inuman ca abordare și interpretare. Înregistrat în doi oameni, nu cred că am auzit undeva un bpm mai rapid al secției ritmice. Iese complet din tiparul clasic asociat haosului și vitezei, ci mai degrabă vorbim de o compoziție cu început și sfârșit, rapidă, anarhică, totodata melodică, conceptuală. Secția ritmică e cu adevărat din alta lume.
5. The Clash – Rock The Casbah
De pe un album iconic ce a rămas moștenire pentru întreaga scenă alternativă, din orice colț al lumii. Compozițional, această variantă extended e cumva epitomul a tot ce a însemnat muzica anilor 70-80, de la elemente pop, rock, până la raggae, ska… you name it.
6. Miles Davis – So What
Înregistrată în 1959, este posibil să fie totodată și etalonul muzicii jazz. În orice caz, cel mai cunoscut exemplu în abordarea modală a jazzului, în D și E Dorian*. E foarte interesant că și înregistrări ulterioare ale lui Miles Davis șl surprind interpretând compoziția pe un tempo chiar mai rapid.
*nota redacției – Scara Doriană este una dintre cele mai utilizate game modale în jazz, fiind extrem de importantă pentru improvizație și compoziție.
7. Angie Stone – Wish I Didin’t Miss You
Am ales mixul lui John Junior pentru că așa am și descoperit piesa, în seturile lui Carl Cox. Și cred că îi oferă și un ‘touch‘ modern aparte, deloc excesiv. Este totodată una din piesele cu care și închid seturile Fu(n)king With The 90s. Ce m-a șocat e că această piesa a fost lansată în 2002, deși compoziția e la indigo scoasă din anii ’70. O adevarată regină a muzicii soul.
8. Azealia Banks – 212
De departe una din cele mai controversate artiste ale generației noastre, și pe bună dreptate. La 17 ani, Azealia Banks dădea clasă scenei internaționale, nu doar pe partea vocala/flow cât și pe producție. Din nefericire, are ceva lacune în relațiile sale interumane. Albumul Broke With Expensive Taste este înca pe repeat în playlistul meu de Spotify. Ca fun fact, varianta vinil se găsește acum de vânzare la prețuri de minim 2000 de euro.
9. Isis – So Did We
Sfânta treime Neurosis/Isis/Cult of Luna din care, din păcate, doar ultimii au rămas încă activi. Unul din cele mai mari regrete este că nu am apucat vreodată să prind Isis live, sunt convins că ar fi fost o adevărată experiență.
10. Idles – Mr. Motivator
În final, imnul clasei sociale britanice.
Ascultă 10 pentru un disc – Stefan Zaharescu aka Buvnitz și pe Spotify: