The Craft in Kraftwerk

The Craft in Kraftwerk – sau despre cum nu-i nevoie să fii fan ca să aplauzi din toată inima

Electricitate

La mijloc de secol 18, Benjamin Franklin a început să cerceteze electricitatea. Domesticirea curentului electric a schimbat, între timp, lumea în moduri în care americanul cu siguranță nu și-a închipuit. Curentul electric e peste tot în jurul nostru, influențând viața de fiecare zi iremediabil: ai nevoie de curent pentru automobile, lumină, mașini de gătit, spălat sau entertainment.

Trecerea de la sunetul natural la sunetul procesat prin instrumente susținute de electricitate e una dintre cele mai interesante și intense aventuri culturale pe care Omenirea le-a trăit până acum.

Mă simt norocos că pot face parte din asta; mă simt obligat să încerc să înțeleg ceea ce nu vibrează la fel ca mine în mod natural – uneori, asta pare mai greu decât e de fapt.

E o diferență îndeajuns de mică între curaj și nebunie când vine vorba despre a face critică de muzică. Muzica e subiectivă, muzica e în același timp un bun de larg consum (în cel mai larg și profan mod cu putință) și o operă de artă (în cea mai restrânsă și criptică formă la care te-ai putea gândi).

Deschidere către oricine și orice

Gândurile astea despre muzică în general se pliază perfect pe munca lui Ralf Hütter & Co în mod particular.

Din 1970 încoace, Kraftwerk înseamnă în același timp elitism criptic și o incredibilă deschidere către oricine și orice.

E nevoie de răbdare, insistență și un anume soi de înclinație nativă pentru a descoperi tainele ascunse în munca de-o viață a germanilor de la Kraftwerk. Eu unul o recunosc: n-am reușit să-mi sincronizez ritmul cu muzica lor până la capăt și nu-s sigur nici azi că mi-a ieșit cum se cuvine, atât cât s-a putut.

Nu sunt un fan în sensul clasic al cuvântului și probabil nici nu voi deveni vreodată unul – cu toate astea, muzica Kraftwerk are acel ceva intens și unic pe care nu-l poți ignora. M-am pus din nou pe ascultat, la primirea veștii că germanii sosesc anul viitor la București, și, odată ce m-am simțit suficient de competent, m-am pus să vă scriu aceste rânduri.

Kraftwerk au schimbat iremediabil peisajul muzical

La sfârșitul anilor 70 și începutul anilor 80, Kraftwerk au schimbat iremediabil peisajul muzical, legitimând apetitul pentru experimente și artă în cotidian pe care o bună parte din comunitatea artistică a acelor vremuri începea să-l dovedească.

N-am să vă mai spun și eu despre influența extraordinară pe care germanii au avut-o la evoluția și intrarea în mainstream a muzicii electronice, probabil știți deja că influența germanilor e atât de importantă încât Kraftwerk sunt comparați constant cu Beatles.

Muzica lor merită să fie consumată de generațiile noi

Ce-am să vă spun, în schimb, e că muzica lor merită să fie consumată de generațiile noi nu pentru valoarea ei istorică, ci pentru valoarea ei în sine, dincolo de orice etichete sau perioade ale istoriei muzicale. Eforturile Kraftwerk – începând cu clasicul „Autobahn” din 1974 și terminând (pentru mine, cel puțin) cu „Electric Café” din 1986 – sună remarcabil de contemporan și nu par să fi îmbătrânit nici măcar o zi.

Albume absolut unice

Libertatea de a experimenta sonor și tehnic după pofta inimii, inspirația de a inventa instrumente și obiceiuri muzicale noi, curajul de a te adapta la cultura universală când propria-ți cultură națională trece printr-o criză greu de descris – toate astea au făcut ca albumele de studio ale Kraftwerk să fie absolut unice și să-și găsească, cel puțin pentru mine, câte un loc pe acea listă extrem de mică a albumelor cărora merită să le dedici ascultări repetate, cu urechea deschisă și caietul de notițe aproape.

Album de studio sau live?

Mi-e greu, în general, să aleg ce-mi place mai mult la un artist – munca lui de studio sau eforturile live? În cazul Kraftwerk, lucrurile sunt extrem de simple din două motive. Întâiul ar fi acela că încă n-am avut norocul să-l văd live – sper să remediez asta. Cel de-al doilea (și cel mai important) e că, în cazul germanilor, cele două componente ale vieții de muzician îmi par suficient de diferite încât să nu existe o competiție reală. Kraftwerk sunt la fel de buni, orice ai alege – albumul 2, 5 sau 9, bluray-ul live „3-D The Catalogue” sau următorul concert.

Nu-i nevoie să fii fan ca să-ți cumperi bilet, să fii prezent la un concert dincolo de ecranul unui smartphone și să aplauzi atunci când simți că-i cazul – e doar nevoie să-ți placă muzica și să vrei mai mult de la artiști și de la tine.

Trebuie să mergeți la concertul de la Arenele Romane. Trebuie să vă luați bilet și să fiți acolo chiar dacă memoria voastră subiectivă spune că n-ați ascultat vreodată în viața voastră vreo piesă Kraftwerk. Trebuie să vă găsiți timp și pentru experimente, provocări, artiști care sună și arată altfel decât cei cu care sunteți obișnuiți. Surprinde-ți urechile: oferă-le altceva decât pop culture-ul cotidian.

Text de Ștefan Tivodar preluat din revista Sunete,e diția iarnă 2017/2018

Nota redacției – Kraftwerk va concerta și n 2026 la București, la Arenele Romane, pe 22 iulie.

Kraftwerk @ Arenele Romane

Citește și aceste articole publicate de Sunete despre Kraftwerk:

Kraftwerk a fost, și rămâne încă, un pod dinspre trecut către viitor – Text de Paul Vinicius

Kraftwerk a fost, și rămâne încă, un pod dinspre trecut către viitor

„Computer World”, cea mai concisă și influentă realizare conceptuală din catalogul  Kraftwerk – Text de Berti Barbera

„Computer World”, cea mai concisă și influentă realizare conceptuală din catalogul  Kraftwerk

Kraftwerk, uzina primordială – Text de Berti Barbera

Kraftwerk, uzina primordială