Reporter de ocazie cu Loredana Groza
Nota redacției – Întrebările pentru Loredana Groza au venit de la fani, via e-mail sau scrisori :), articolul fiind preluat din revista Sunete din anul 2004.
„Fata cu șosete de diamante” a sosit în București în adolescență, la frageda vârstă de 14 ani. Foarte repede după aceea ea a ajuns pe scenă, a luat o „stea fără nume” și a botezat-o LOREDANA. Cântăreață, actriță, compozitoare, makeup artist, femeie de afaceri, mamă, pe scurt o femeie modernă și mondenă. Răspunsurile ei confirmă introducerea…
Cine te-a ajutat cel mai mult în ascensiunea ta în cariera muzicală având în vedere că ai colaborat cu mai multe persoane din lumea muzicii românesti?
Gabi Păun, Craiova
Cel mai important susținător al drumului meu în muzică a fost și este publicul, fanii mei care mi-au dat motivația să merg mai departe, să fiu mai bună, să dezvolt și să explorez muzica mea împreună cu ei și pentru ei. Am venit în București la 14 ani, nu cunoșteam pe nimeni, aveam doar câteva rude îndepărtate. Primii oameni care au crezut în mine atunci au fost Dumitru Moroșanu, J. Kerestely, Marius Țeicu, D. Beizadea. Dar cel care m-a făcut să cred că sunt Loredana Groza, mai mult decât o cântăreață de muzica usoară, a fost Adrian Enescu.
„Bună seara, Iubito!” este albumul de debut al Loredanei, care a apărut în anul 1988, cu piese compuse de Adrian Enescu, pe versurile lui Lucian Avramescu
Ești deseori numită Madonna a României, datorită deselor schimbări de imagine și de atitudine. Cum răspunzi acestei asemănări, căci, deși este flatant să fii asociată cu un nume mare, sunt convins că individualitatea ta artistică are mult de suferit?
Dănut Sercaiu, Pitești
Am fost și sunt onorată de comparația cu Madonna. O ador pe Madonna și o consider o zeiță care a inspirat milioane de oameni. Mi-ar plăcea să cred că și eu la rândul meu am inspirat măcar o zecime din cei care s-au intâlnit cu muzica mea. Sunt extrem de multe lucruri pe care le impărtăsesc cu Madonna si care au fost de multe ori in sincronicitate, dar si lucruri care ne deosebesc. Coin-cidentele au fost ca un semn că sunt pe drumul cel bun, ca o confirmare in plus atunci când unii se îndoiau de anumite actiuni de ale mele. Si link-ul pe care publicul l-a fäcut intre mine si Madonna m-a ajutat să fiu Loredana României.
În muzica ta se resimt influențe de la Massive Attack și Portishead. Este o orientare cel puțin interesantă pentru un artist român care a debutat la „Steaua fără nume”. Cum întelegi tu, ca artistă, să faci muzică în mileniul trei?
Cristea Mihăiescu, Bod
„Steaua fără nume” era (în anul de grație 1984 când am participat) singurul concurs de cântat care conta în România. Altă șansă de a fi remarcată nu am avut. Singura muzică care se difuza pe atunci și cu care am crescut era muzica ușoară românească cu doar câteva personalitați, și din cea străină ABBA, Bee Gees, Boney M și foarte puțin Beatles. A trebuit să fiu autodidactă, să completez singură tot ceea ce lipsea din puzzle, blank-urile de informație pe care sistemul le crease. Așa că am călătorit prin multe genuri de muzică, am experimentat și am căutat continuu să fiu în armonie cu muzica lumii și să-mi găsesc drumul meu.
Muzica mileniului trei e pentru mine ca o materie organică, care a devenit extrem de versatilă și în care tiparele originale se contopesc neîncetat transformânduse la rândul lor în noi forme de expresie. Muzica s-a dezbrăcat de orice prejudecată. Sa eliberat. Începând cu anii ’70, din secolul trecut și până astăzi, continuă aceasta epurare a formalismului. Muzica de astăzi ține de reinterpretarea personală a tot ceea ce s-a făcut până acum, ține de nuanțe, de emoție. Mă simt ca un alchimist post modern în cautarea ideii, ca promotor al armoniei, aurul zilelor noastre.
Ai fost numită „doamna ProTv-ului”. Este o „poreclă” un pic răutăcioasă, căci implică un statut privilegiat în urma căruia riști să se uite că ești o artistă în primul rând. Te deranjează această „porecla”?
Vlad Dumitru, Brașov
Nu e ușor să fii o doamnă. Și mai ales „o doamnă PRO TV”! Aveam deja milioane de discuri vândute și mii de concerte „în picioare” până ca PRO TV-ul să se nască. Așa că m-am pregătit pentru asta din timp! (glumesc). N-am riscat ca publicul să uite că sunt o artistă în primul rând. Numai în perioada 2000 – 2003 am scos 5 albume: „Aromaroma”, „Diva inamorata”, „Agurida”, „Zaraza” și „Fata cu șosete de diamant”.
Te-ai implicat într-un proiect cu BUG Mafia, un proiect de pionierat la vremea aceea. Dacă ar fi să regândesti acea colaborare în termenii din prezent – iar efectul să fie același – pe cine ai alege?
Ionut Nan, Roșiori de Vede
Pe Eminem?!
Ai apărut pe coperta Playboy. Cu siguranță o apariție apreciată de mulți. Numai că am curiozitatea asta: ce a însemnat pentru tine această apariție, ținând cont că în general puștoaicele de la 18 ani în sus sunt principalele favorite?
Adina Petrache, Zizin
Tinând cont că în continuare numărul respectiv deține recordul de vânzări în România, se pare că cititorii revistei au ales. Am apărut în Playboy la 30 de ani, la puțin timp după ce o născusem pe Elena, fata mea. Exact această conjunctură m-a facut să accept provocarea. A fost un mesaj pozitiv în primul rând pentru femeile care se sperie de vârstă sau că pierd ceva din feminitate dacă au copii.
Ai fost prezentă la show-uri de modă în calitate de makeup artist. Modelul ăsta de om care se pricepe la toate a facut carieră în România. Convinge-mă că nu este un moft și că esti chiar omul potrivit pentru acest domeniu.
Mirela Duda, lași
Din copilărie m-am „antrenat” în machiaj, având la dispoziție modele care nu comentau nimic la tot ce aveau de suportat pentru simplul motiv că erau păpuși. După ce le-am „rezolvat” pe toate am trecut la persoane serioase: eu însămi, apoi prietene s.a.m.d.
Cred că o persoană creativă se poate exprima cu succes în mai multe domenii. Nu-mi doresc să fac performanță în asta. Pentru asta ai nevoie de timp și disponibilitate. Nu vreau să conving pe nimeni de nimic. Priviți doar ultimele prezentări ale Janinei și convingeți-vă singuri. Și, dacă n-aveți această ocazie, priviți-mă pe mine, mă ocup personal de makeup-ul „Loredanei”. Nu e un moft.
Text preluat din Revista Sunete, 2004